Menarha, primul ciclu menstrual

Menarha, primul ciclu menstrual

Menarha reprezinta primul ciclu menstrual al unei adolescente. Prima menstruatie survine de obicei dupa cativa ani in care se produce cresterea parului pubian, dezvoltarea sanilor si are loc un proces de crestere rapida numit si "saltul de crestere". Menarha isi face aparitia de obicei intre 11 si 14 ani. Primele cicluri menstruale sunt de obicei usoare si impredictibile.

In timpul primilor doi ani de la aparitia primei mentruatii, durata tipica a unui ciclu menstrual la adolescente poate varia intre 21 si 42 de zile. La o pondere de 2 din 3 adolescente ciclurile menstruale se normalizeaza si devin regulate in primii doi ani de la aparitia primei menstruatii. Menstruatiile abundente si lungi sunt cat se poate de comune in anii adolescentei.
Explicatia acestui fapt este aceea ca sistemul hormonal (endocrin) este imatur si se afla inca in procesul de dezvoltare, astfel incat nivelele plasmatice de progesteron nu sunt intotdeauna destul de ridicate in timpul ciclurilor menstruale astfel incat sa poata stimula deteriorarea epiteliului uterin (endometrul), astfel producandu-se menstruatia.

In conditiile in care producerea endometrului a avut loc pe o perioada mai mare de timp decat in mod obisnuit, menstruatiile care urmeaza sunt abundente. Acest tip de sangerare puternica se amelioreaza de obicei de la sine, fara a necesita instituirea unui tratament medical. Cu toate acestea, medicul trebuie contactat in cazul oricarei sangerari care dureaza mai mult de 7 zile sau in conditiile in care ciclul menstrual dureaza mai putin de 21 de zile sau mai mult de 42 de zile.


Tampoanele se fixeaza in interiorul vaginului si reprezinta alegerea optima atunci cand adolescentele inoata sau efectueaza alte activitati fizice. Absorbantele prezinta pe una din cele doua fete benzi adezive cu care se fixeaza de lenjeria intima. Tampoanele si absorbantele trebuie schimbate in mod regulat. Faptul ca o fata este la menstruatie nu o va impiedica in efectuarea activitatilor zilnice obisnuite si nimeni nu va putea sti de starea ei fiziologica.

Daca apar crampe in timpul menstruatiei, acestea pot fi ameliorate prin efectuarea de exercitii fizice, aplicarea de comprese calde, o baie fierbinte si utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene , cum ar fi ibuprofen, ketoprofen sau naproxen. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene pot duce la disparitia completa a crampelor (in cazul adolescentelor cu varsta de pana in 20 ani, nu se recomanda utilizarea aspirinei, intrucat aceasta creste riscul aparitei sindromului Reye, o boala care afecteaza creierul si ficatul). Daca aceste tratamente nu sunt eficiente, trebuie consultat medicul in legatura cu utilizarea medicamentelor eliberate pe baza prescriptiei medicale.

http://www.sfatulmedicului.ro/

[ ... ]

Ciclul menstrual normal

Ciclul menstrual normal

Ciclul menstrual reprezinta o serie de schimbari prin care trece corpul unei femei pentru a o pregati pe aceasta pentru o posibila sarcina. In fiecare luna pe peretele intern al uterului se formeaza de novo un epiteliu cu o anumita grosime (endometru), pregatind astfel uterul pentru nidarea (fixarea) unui ovul fecundat. Cand ovulul nu este fecundat si sarcina nu se produce, acest epiteliu uterin este distrus. Astfel se produce fenomenul de sangerare lunara numita menstruatie, prezenta la femei o data pe luna incepand din perioada adolescentei si pana la menopauza, in jurul varstei de 50 de ani.

Durata ciclului menstrual poate fi masurata prin notarea cu 1 a primei zile de sangerare si numararea zilelor pana la urmatoarea mentruatie. Desi durata normala a ciclului menstrual este de 28 de zile, numai un procent de 15% dintre femei au un astfel de ciclu. Durata ciclului menstrual al unei adolescente tinde sa fie mare (chiar si pana la 42 de zile), micsorandu-se pe parcursul a cativa ani.

CELE TREI FAZE ALE CICLULUI MENSTRUAL

Menstruatia

In prima zi a ciclului menstrual, epiteliul ce captuseste la interior uterul (endometrul) incepe sa se desprinda de pe peretele uterin. Acest moment este marcat de inceputul sangerarilor vaginale (menstruatia). Durata normala a menstruatiei este de 2 pana la 7 zile.
Majoritatea cantitatii de sange se pierde in primele 3 zile ale menstruatiei. Tot in aceasta perioada femeile pot avea crampe la nivelul pelvisului, picioarelor si spatelui. Crampele pot fi moderate sau severe. Ele au ca mecanism fiziopatogenic contractiile uterine, care contribuie la desprinderea endometrului. In general, toate simptomele premestruale resimtite de femei vor disparea in aceste prime zile ale ciclului menstrual.

Faza foliculara

In timpul fazei foliculare, un folicul ovarian (formatiune care este raspunzatoare de producerea ovulelor) se dezvolta pentru ca ulterior (in faza luteala) sa se rupa si sa elibereze ovulul. De obicei, cu fiecare ciclu este eliberat un singur ovul. Acest proces poate avea o durata mai scurta sau mai lunga si joaca rolul cel mai important in determinarea duratei ciclului menstrual.Totodata, in timpul acestei faze incepe sa se dezvolte un nou endometru, cu scopul de a pregati uterul pentru o eventuala sarcina.
Ultimele zile ale fazei foliculare impreuna cu ziua ovulatiei reprezinta fereastra fertila. In aceasta perioada exista probabilitatea cea mai mare ca o femeie sa ramana insarcinata daca intretine raporturi sexuale fara a utiliza mijloace de contraceptie.



In intervalul de varsta cuprins intre 25 si 35 de ani, in majoritatea cazurilor ciclurile menstruale sunt regulate, avand in general o durata cuprinsa intre 21 si 35 de zile. In jurul varstei de 40 pana la 42 de ani, ciclurile menstruale tind sa se scurteze si sa fie foarte neregulate. Aceasta perioada este apoi urmata de 8 pana la 10 ani de cicluri cu durata mare, mai putin predictibile, pana la instalarea menopauzei.

Faza luteala

Aceasta faza debuteaza cu ziua ovulatiei, in care ovulul este eliberat de la nivelul folicului ovarian. Acest fenomen poate avea loc in orice moment incepand cu ziua a 7-a si pana in ziua a 22-a a ciclului menstrual normal. In timpul ovulatiei femeile pot prezenta pentru o perioada de timp mai mica de 24 de ore macule (pete) rosii pe piele si pot avea dureri sau o senzatie de disconfort la nivel pelvin. Aceste semne ale ovulatiei sunt normale.

Sarcina incepe daca ovulul este fecundat de catre un spermatozoid si se implanteaza (nideaza) la nivelul endometrului. Astfel, sarcina dateaza din ziua 1 a acestui ciclu. Pe de alta parte, daca ovulul nu este fecundat sau nu se implanteaza, endometrul incepe sa se deterioreze. Dupa anii adolescentei si inainte de atingerea varstei din preajma menopauzei, cam pe la 40 de ani, faza luteala este foarte predictibila. In mod normal durata acestei faze este intre 13 si 15 zile, din ziua ovulatiei si pana in prima zi a sangerarilor menstruale, cand ciclul este reluat.

Aceasta perioada de 2 saptamani se mai numeste si perioada premenstruala. Majoritatea femeilor au simptome premenstruale pe parcursul intregii faze luteale sau pe perioade de timp mai scurte. Astfel, femeile se pot simti tensionate, nervoase sau emotive, de asemenea, pot creste in greutate datorita retinerilor de apa si se pot simti balonate sau pot avea dureri la nivelul sanilor sau acnee. Cu o zi sau mai multe inainte de menstruatie, femeile pot incepe sa aiba dureri (crampe) la nivelul abdomenului, spatelui sau picioarelor.

Este normal ca femeile sa aiba mai putina energie in tot acest timp.Unele femei au de asemenea simptome precum cefalee (durere de cap), diaree sau constipatie, greata, ameteala sau se poate intampla chiar sa lesine. In momentul in care simptomele premenstruale afecteaza in mod considerabil viata de zi cu zi a unei femei, se spune ca aceasta sufera de sindromul premenstrual.



Trebuie mentionat faptul ca "normalul" in ceea ce priveste ciclul menstrual se incadreaza intr-un interval cu limite foarte laxe. Ciclurile neregulate sau lungi sunt considerate a fi normale la adolescente si la femeile in jurul varstei de 40 de ani. In cazul adolescentelor, se asteapta ca duratele ciclurilor menstruale sa se egalizeze cu timpul si acestea sa devina regulate. In cazul femeilor care se apropie de varsta menopauzei, se asteapta ca ciclurile menstruale sa devina din ce in ce mai lungi, pentru ca ulterior sa dispara.

Daca o persoana de sex feminin care nu este nici adolescenta si nu are nici varsta peste 40 de ani experimenteaza cicluri menstruale cu durata mai mica de 21 de zile sau mai mare de 35 de zile, acesta ar putea fi un indiciu al unei afectiuni subiacente.
Orice schimbare majora in tiparele lunare ale ciclurilor menstruale sau in gradul de sangerare care afecteaza viata de zi cu zi a persoanei respective necesita efectuarea unui control de specialitate.

Aceasta schimbare consta in aparita a 3 sau 4 menstruatii repetate care au urmatoarele caracteristici:
- dureaza mai mult de 7 zile.
- sunt foarte abundente. In cazul in care se elimina cheaguri mari de sange sau se consuma un tampon pe ora timp de 8 ore, sangerarea este considerata a fi masiva.
Alte simptome care necesita adresarea la medic sunt:
- existenta sangerarilor intre menstruatii
- orice durere pelvina neasociata cu sangerarile menstruale si care dureaza mai mult de o zi.

http://www.sfatulmedicului.ro/

[ ... ]

Sindroamele ciclului menstrual

Sindroamele ciclului menstrual

Sindromul premenstrual

Sindromul premenstrual, cunoscut inca din antichitate, este un ansamblu de tulburari functionale care apar cu 5-6 zile inainte de menstruatie si dispar in prima zi a menstruatiei sau dupa terminarea acesteia. Factorii favorizanti sunt: varsta (intre 18-35 de ani), sedentarismul, inflamatii pelvine si factori psihici: emotii puternice, conflicte conjugale sau familiale etc. Etiologia este inca incomplet cunoscuta, existand diferite teorii: insuficienta progesteronica, hipersecretie hormonala in hipotalamus si adenohipofiza sau teoria alergica.
Simptomele pot fi grupate astfel:
- mamare: cresterea in volum a sanilor, dureri mamare spontane si accentuate de atingere sau de miscarea bratelor; la palpare se pot simti noduli fara adenopatie axilara;
- abdomino-pelvine: balonare, senzatie de greutate in pelvis, dureri difuze cu iradiere lombara, vezicala si rectala, accentuate de efort si ortostatism
- neuro-psihice: iritabilitate, anxietate sau depresie, insomnie sau somnolenta, migrene, melancolie, astenie etc.
La acestea se adauga simptome neuro-vegetative de intensitate diferita si care pot determina tulburari la diverse organe:
- aparat cardiovascular: dureri precordiale, palpitatii, extrasistole, edeme
- aparat digestiv: greturi, varsaturi, dischinezie biliara, pusee hemoroidale
- tulburari urinare: polachiurie, disurie, durere vezicala
- tulburari respiratorii (crize de astm, laringita),
- manifestari cutanate:acnee, seboree, herpes, prurit anal sau vulvar
- manifestari alergice: prurit, urticarie, rinita alergica, edem Quincke, crize astmatice.
Tratamentul sindromului premenstrual poate cuprinde: dieta hiposodata, diuretice, tratament hormonal (contraceptive orale combinate sau progestative de sinteza), antihistaminice (antialergice), sedative si psihoterapie.

Sindromul intermenstrual

Sindromul intermenstrual este o criza dureroasa de intensitate si durata variabila insotita de o metroragie redusa, care apare la jumatatea ciclului menstrual, fiind determinat de procesul ovulatiei: ruptura exploziva a unui folicul ovarian supradestins cu eliberarea ovulului si a unei mici hemoragii. Apare la femei tinere, varsta medie de aparitie fiind de 30 ani. Durerile pelvine pot fi acute, de cateva ore sau surde, durand 1-2 zile. Metroragia urmeaza durerii si poate fi sub forma de secretie vaginala sangvinolenta, cateva picaturi de sange de culoare inchisa sau ca durata si cantitate asemanatoare menstruatiei. Uneori se pot asocia si alte simptome: greturi, varsaturi, cefalee, vertij, agitatie, palpitatii, tensiuni mamare etc. Aceste simptome sunt explicate atat prin iritatia peritoneala provocata de eliminarea in peritoneu a unei mici cantitati de sange cat si prin congestia si imbibitia apoasa determinata de estrogeni. De asemenea existenta unor leziuni asociate precum: infectii genitale, tumori benigne (fibromul uterin, polipii cervicali), endometrioza, retroversia uterina pot favoriza aparitia sindromului intermenstrual.
Tratamentul in formele cu simptomatologie discreta se rezuma la repaus fizic; in formele medii se recomanda antialgice, sedative si mai rar este necesara inhibarea ovulatiei prin administrarea estro-progestativelor de sinteza. Se vor trata de asemenea leziunile inflamatorii, tumorile si endometrioza.

Dismenoreea

Dismenoreea este ansamblul de fenomene locale si generale din timpul menstruatiei, manifestate in principal prin durere pelvina si lombara. Dismenoreea poate fi primara – cand se instaleaza la pubertate si este de obicei functionala, si secundara – cand se instaleaza mai tarziu, in cursul vietii femeii (25-30 ani), avand frecvent o cauza organica. Etiologia dismenoreei primare este inca incomplet cunoscuta, fiind implicata si o hiperproductie de prostaglandine alaturi de factori neuro-psihici si neuro-vegetativi; in dismenoreea secundara este prezenta frecvent o patologie organica: fibromul uterin, polip cervical, stenoza cervicala, chist ovarian, retroversie uterina, endometrioza, inflamatie pelvina cronica etc.
Tratamentul simptomatic, care are ca scop reducerea durerii si disconfortului, consta in administrarea de: antiinflamatoare, antialgice, antispastice. Instituirea unei terapii cu progestative de sinteza sau estro-progestative poate diminua sau inlatura dismenoreea. In dismenoreea secundara, tratamentul trebuie sa fie etiologic: extirparea tumorilor, tratamentul infectiilor, inflamatiilor, endometriozei etc. In plus, psihoterapia, masurile igienice (exercitii fizice regulate, activitati in aer liber, evitarea fumatului, alcoolului, alimentatia sanatoasa, evitarea sedentarismului) si administrarea de calciu si vitamine amelioreaza circulatia la nivel pelvin si ajuta la reducerea dismenoreei.


Tratamentul tulburarilor menstruale se face in functie de etiologie si variaza de la repaus si masuri igieno-dietetice, tratament hormonal, antiinfectios si pana la tratament chirurgical.
Formele usoare de dismenoree, sindrom premenstrual si intermenstrual ca si amenoreea sau oligomenoreea de cauza nervoasa pot necesita doar repaus fizic si emotional, modificarea regimului de viata, cu includerea exercitiilor fizice regulate, petrecerea timpului in aer liber, corectarea alimentatiei, mentinerea unei greutati corporale normale, renuntarea la fumat, alcool, un regim de somn corespunzator etc.
Tratamentul cu preparate hormonale este utilizat in cazul in care cauza tulburarii menstruale este o afectare a mecanismelor hormonale responsabile de functionarea normala a ciclurilor menstruale. Afectiunile inflamatorii si infectioase beneficiaza de tratament etiologic.
Chiuretajul cavitatii uterine poate fi necesar atat ca tratament hemostatic, pentru oprirea hemoragiilor abundente cat si in scop diagnostic, permitand recoltarea de produs patologic pentru biopsie. Tratamentul chirurgical este necesar pentru extirparea unor tumori, corectarea unor malformatii sau indepartarea unor aderente (sinechii).


http://www.sfatulmedicului.ro/

[ ... ]

Tulburarile ciclului menstrual

Tulburarile ciclului menstrual

Menstruatia

Menstruatia este hemoragia uterina periodica, care are loc incepand de la pubertate cand apare menarha – prima menstruatie si pana la menopauza. Menstruatia apare in absenta sarcinii, ca rezultat al necrozei si descuamarii stratului intern al uterului (endometrul), strat care, sub actiunea stimularii hormonale, creste periodic pregatindu-se pentru o eventuala sarcina. Daca fecundatia si/sau nidatia nu se produc, are loc o prabusire a secretiei de estrogeni si progesteron, ceea ce declanseaza ischemia si necroza endometrului, care se elimina sub forma unei hemoragii.
Durata medie a sangerarii menstruale este de 3-5 zile iar cantitatea de sange pierduta in timpul menstruatiei variaza intre 5-100 ml, cu o medie de 25-35 ml. Ciclul menstrual (perioada de timp dintre prima zi a unei sangerari menstruale si ziua precedenta a urmatoarei sangerari menstruale) variaza fiziologic intre 25-35 zile, cu medie de 28 de zile. Desi exista variatii mari in privinta lungimii ciclului si a sangerarii menstruale, fiecare femeie normala tinde sa aiba propriul sau ritm foarte constant, care prezinta modificari doar la inceputul vietii sexuale si cu ocazia nasterilor.
La pubertate, in primii doi ani dupa instalarea menstruatiei, datorita imaturitatii functionale a hipotalamusului activitatea ciclica a ovarelor, hipofizei si receptorilor endometrului este incompleta, ceea ce poate determina aparitia unor cicluri menstruale anovulatorii care pot fi mai lungi de 35 de zile si in care ovulatia este absenta. De asemenea in premenopauza, ovarele devin din ce in ce mai putin sensibile la stimularea hormonala, menstruatia instalandu-se la intervale mai mici de 28 de zile, ciclurile fiind mai frecvent anovulatorii.
De obicei sangele menstrual este fluid, necoagulabil, dar in 50% din cazuri prezinta mici cheaguri din cauza unui defect de fibrinoliza la nivelul endometrului. Sangele menstrual este un amestec de sange arterial cu sange venos, continand: hematii normale, hemolizate, uneori aglutinate, leucocite, celule endometriale necrozate, celule vaginale descuamate, secretii ale glandelor cervicale si vulvare care-i dau mirosul fad caracteristic, alaturi de produsi de degradare aparuti sub actiunea florei vaginale cat si substante minerale (cobalt, magneziu, fier, clor).

Felul tulburarilor menstruale

Tulburari ale ciclului menstrual prin deficit:
-oligomenoree sau spaniomenoree: scaderea frecventei menstruatiilor, cu cicluri de peste 35 de zile (intarzieri ale aparitiei menstruatiei)
-amenoree: absenta sangerarii menstruale
-hipomenoree: diminuarea cantitativa a fluxului menstrual; reprezinta de obicei o etapa evolutiva care preceda oligomenoreea si amenoreea, in special cele de cauze uterine.
Tulburari ale ciclului menstrual prin exces:
-polimenoree: cresterea frecventei menstruatiilor, cu scaderea duratei ciclurilor sub 21 de zile.
-hipermenoree: cresterea cantitativa a fluxului menstrual
-menoragie: este cresterea duratei sangerarii peste 8 zile.
Tot in cadrul tulburarilor in exces pot fi incadrate si:
-hemoragiile uterine disfunctionale: sunt tulburari prin exces ale menstruatiei, fara cauze organice decelabile si aparute in cadrul ciclurilor anovulatorii (cand ovulatia este absenta)
-metroragiile: hemoragii de cauza locala uterina, aparute in afara perioadei de menstruatie.
Sindroame asociate ciclului menstrual:
-sindromul premenstrual
-sindromul intermenstrual
-dismenoree.

TULBURARI PRIN DEFICIT

Hipomenoreea


Hipomenoreea este diminuarea cantitativa a fluxului menstrual si este de obicei o etapa evolutiva care preceda oligomenoreea si amenoreea, in special cand acestea sunt de cauza uterina.
Hipomenoreea poate fi:
- primara: cand fluxul menstrual este redus incepand de la primele menstruatii, fiind determinata de o hipoplazie uterina (uter mic) sau de insuficienta ovariana (secretia hormonala a ovarului este scazuta)
- secundara: cand femeia a avut menstruatii normale si la un moment dat fluxul menstrual scade cantitativ; poate apare dupa avort, dupa nastere sau in conditii de stres


Oligomenoreea si amenoreea


Oligomenoreea sau spaniomenoreea, reprezinta scaderea frecventei menstruatiilor, cu cresterea consecutiva a lungimii ciclurilor peste 35 de zile (sau altfel spus menstruatia intarzie). Etiologia, diagnosticul si tratamentul oligomenoreei sunt similare cu cele ale amenoreei secundare.
Amenoreea este absenta sangerarii menstruale si poate fi:
- primara: cand menarha (prima menstruatie din viata femeii) nu apare pana la varsta de 16 ani, fiind intarziata si cresterea si aparitia caracterelor sexuale secundare (pilozitate axilara, pubiana, glande mamare); daca cresterea este corespunzatoare si sunt prezente caracterele sexuale secundare atunci se considera amenoree primara daca menarha nu apare pana la varsta de 18 ani
- secundara: cand menstruatia a fost prezenta dar a incetat de un interval de timp echivalent cu lungimea a trei cicluri (3 luni).
Amenoreea este considerata fiziologica (normala) in urmatoarele situatii: in copilarie pana la varsta de 12-14 ani cand apare menarha, la pubertate dupa instalarea menarhei o amenoree de 2-6 luni este normala, in timpul sarcinii, alaptarii si la menopauza.
Din punct de vedere practic, este mai utila clasificarea amenoreei in functie de etiologie in:
- amenoree uterina: cand cauza este la nivelul organului de executie (uterul)
- amenoree ovariana: cand cauza este la nivelul organului de transmisie (ovarul)
- amenoree neuro-hipotalamo–hipofizara: cand cauza este la nivelul centrului de comanda (hipotalamus, hipofiza, sistem nervos)
- amenoree endocrina extragonadica, determinata de boli ale altor glande endocrine decat ovarele sau hipofiza
- amenoree de cauze generale.
Amenoreea trebuie diferentiata in primul rand de criptomenoree sau falsa amenoree, cand procesul de descuamare endometriala are loc dar sangele menstrual nu se poate elimina, datorita unor obstructii vaginale, cervicale sau vulvare, sangele acumulandu-se fie in uter (hematometrie), vagin (hematocolpos) sau peritoneu (hemoperitoneu).

Amenoreea uterina

Cauze:
- malformatii congenitale cu absenta uterului, a cavitatii uterine sau doar a endometrului, hipoplazia uterina (uter mic), extirparea chirurgicala a uterului; aici poate fi incadrat si sindromul de feminizare testiculara (46 XY) in care desi persoana respectiva are caractere feminine, genetic este barbat si organele genitale interne sunt de tip masculin
- sinechia uterina – care reprezinta coalescenta (alipirea) peretilor uterini, care poate apare dupa infectii de tipul tuberculoza genitala schistosomiaza, gonoree etc. si dupa chiuretajul cavitatii uterine dupa nastere sau avort
- metroza de receptivitate: cand uterul nu mai raspunde la stimularea hormonilor ovarieni.
Caracteristic amenoreei de cauza uterina este lipsa de raspuns la administrarea de progestageni (menstruatia nu apare nici dupa administrarea de preparate hormonale).


Amenoreea ovariana

Sunt determinate de o insuficienta a secretiei hormonilor sexuali de catre ovar si se caracterizeaza prin aparitia menstruatiei la administrarea exogena de preparate hormonale.
Cauze:
- conditii fiziologice: inainte de pubertate, dupa menopauza, dupa nastere si dupa avort, cand secretia hormonala ovariana este scazuta
- disgenezii sau agenezii gonadale: sunt anomalii congenitale caracterizate prin lipsa sau formarea incompleta a ovarelor (sindrom Turner)
- hipoplazia ovariana, care poate fi congenitala sau dobandita: menopauza precoce sau indusa, estro-progestativi in doze mici si prelungite, dupa radioterapie
- distrofii ovariene: ovarul polichistic
- tumori ovariene endocrine, care secreta fie estrogeni fie androgeni
- asinergia hipofizo-ovariana: sindromul ovarului nefunctional si sindromul ovarelor rezistente la gonadotrofine; in acest caz ovarele sunt de aspect normal dar nu raspund la stimulare hormonala sau raspund doar la doze foarte mari.

Amenoreea neuro-hipotalamo-hipofizara

Se caracterizeaza prin hormoni gonadotropi scazuti in sange si urina (FSH, LH) si cu raspuns pozitiv la administrate de LRH sau clomifen.
Aceste forme de amenoree sunt consecinta unei anomalii morfo-functionale a hipofizei sau neurohipotalamuslui, izolat sau de cele mai multe ori asociate si dependente unele de altele.
Cauze hipofizare:
-insuficienta hipofizara
- sindromul Sheenan, determinat de necroza hipofizei ca urmare a unei hemoragii masive in timpul nasterii
- tumori hipofizare, cel mai frecvent prolactinoame.
Amenoreea neuro-hipotalamica are o etiologie polimorfa si complexa:
- oligofrenie, epilepsie, depresie, anorexia
- tulburari psihoafective, stres, socuri emotive
- dupa administrarea unor medicamente: clorpromazina, rezerpina, fenotiazinele, administrarea prelungita de estro-progestative.

Amenoreea endocrina extragonadica

Este amenoreea care apare in afectarea unor glande endocrine, altele decat hipofiza sau ovarul:
- boli tiroidiene: hipertiroidism, hipotiroidism
- boli ale corticosuprarenalei: sindrom Cushing, hiperplazie congenitala de corticosuprarenala, tumori suprarenale, Boala Addison.

Amenoreea de cauze generale

Este amenoreea asociata unor cauze generale:
- boli metabolice: subnutritie, diabet zaharat, obezitate, hemocromatoza
- origine nervoasa: schimbarea modului de viata sau a climei, emotii puternice negative sau chiar pozitive (soc psihic), anorexie mintala.
Oligomenoreea sau amenoreea de origine nervoasa este relativ frecventa; daca stresul a actionat o perioada scurta de timp si n-a fost puternic, revenirea ciclului menstrual la normal se face spontan. Uneori stresul poate antrena si o secretie de prolactina, in acest caz amenoreea asociindu-e si cu galactoree.

TULBURARI PRIN EXCES

Polimenoreea

ste scaderea duratei ciclurilor menstruale sub 21 de zile si ea poate fi determinata de:
- cauze ovariene: congestie ovariana din anexite, inflamatii pelviene, endometrioza ovariana etc.
- dereglarea sistemului ovare-gonadostat.

Menoragia si hipermenoreea

Hipermenoreea reprezinta o menstruatie cu un flux foarte abundent si este de obicei asociata cu menoragia - cresterea duratei sangerarii (peste 8 zile).
Cauze:
- cauze uterine, tumori (fibrom, polipi), hiperplazie de endometru, descuamare neregulata a endometrului ca urmare a unei tulburari functionale ovariene
- cauze generale care afecteaza coagularea sangelui: tulburari cantitative sau calitative ale trombocitelor, ale factorilor coagularii.

Hemoragiile uterine disfunctionale

Sub acest nume se inteleg toate hemoragiile ginecologice, care depasesc limitele fiziologice sau care apar in afara perioadei de menstruatiei si nu sunt produse de o leziune organica decelabila. Asadar aceste hemoragii disfunctionale pot apare sub forma de menoragii sau metroragii. Ele sunt expresia alterarii mecanismelor fiziologice care stau la baza ciclului menstrual: dezvoltarea endometrului, ovulatia, declansarea si oprirea menstruatiei. Apar frecvent in cadrul ciclurilor anovulatorii.

Metroragiile


Metroragia este sangerarea aparuta in afara perioadei de menstruatie.
Cauze:
- avortul, sarcina ectopica
- modificari de pozitie a uterului (retroversia fixa) care pot determina sangerare prin fenomene inflamatorii locale
- leziuni provocate de contact sexual sau de corpi straini intrauterini: dispozitive intra-uterine contraceptive, manevre endouterine, corpi straini introdusi accidental sau in scop erotic
- inflamatii acute sau cronice: metrite, anexite, salpingite, cervicite cronice, infectii post-partum si post-abortum, tuberculoza genitala etc.
- tumori benigne ulcerate (fibrom, adenomiom, polipoza uterina) sau maligne (cancer de corp sau col uterin).

Tratarea tulburarilor menstruale

Indiferent ca este vorba despre tulburari prin exces sau deficit al menstruatiei, ca e vorba despre sindroame asociate menstruatiei sau despre metroragii, este necesara stabilirea cauzelor ce au determinat aceste tulburari.
In acest scop, se incepe prin stabilirea unui diagnostic clinic prin:
- anamneza atenta, care trebuie sa releve circumstantele aparitiei sangerarii, caracterele sangerarii (durata, culoare, abundenta), sarcini, nasteri, avorturi anterioare, afectiuni ginecologice in trecut, interventii obstetricale in antecedente sau alte afectiuni generale
- examen clinic general: care poate releva si alte semne clinice determinate de o perturbare a secretiei hormonale sau semne ale altor afectiuni care pot influenta si functiile organelor sexuale (hipotiroidism, hipertiroidism)
- examen clinic al aparatului genital: cuprinde inspectia organelor genitale externe, tuseul vaginal si/sau rectal cat si examenul cu valve.
In functie de datele obtinute astfel, medicul poate selecta care sunt investigatiile paraclinice necesare in continuare:
- examen cito-bacteriologic al secretiei vaginale
- test Babes-Papanicolau
- ecografie endovaginala
- colposcopia, histeroscopia, histerosalpingografia
- biopsia
- testari hormonale
- examenul urinei
- examene hematologice in vederea diagnosticului unei boli generale.


http://www.sfatulmedicului.ro/

[ ... ]

Amenoreea (lipsa menstruatiei)

Amenoreea (lipsa menstruatiei)

Lipsa ciclului menstrual indica faptul ca s-a instalat amenoreea. Exista o diferenta in ceea ce priveste amenoreea secundara si primara.
Vorbim de amenoree primara atunci cand pana la varsta de 16 ani nu a existat nici un ciclu menstrual. Atunci cand nu exista cicluri menstruale timp de trei pana la sase luni sau chiar mai mult, dupa ce au existat cicluri normale, vorbim de amenoree secundara.
In functie de cauza care sta la baza amenoreei vor putea fi observate si alte semne asociate, cum ar fi: lactatia, cefaleea, tulburari emotionale, caderea parului sau pilozitate faciala excesiva.

Amenoreea primara

Se considera ca amenoreea primara afecteaza cel putin una din 1.000 de tinere fete. Cele mai frecvente cauze ale acesteia sunt urmatoarele:
- anomalii cromozomiale - anomaliile structurale sau de numar ale cromozomilor implicati in dezvoltarea sexuala si reproducere pot duce la o pierdere prematura a ovulelor si foliculilor implicati in ovulatie si menstruatie
- tulburari ale secretiei hormonale ale hipotalamusului - in cazul amenoreei de origine hipotalamica ne confruntam cu o tulburare de secretie a hormonilor endocrini ai hipotalamusului, glanda endocrina situata la baza creierului in structura osoasa a osului sfenoid numita saua turceasca, cu rol in reglarea intregului sistem endocrin, a unor functii importante a organismului si cu posibile implicatii si in reglarea ciclului menstrual. Efortul fizic intens, tulburari ale alimentatiei precum anorexia, stresul emotional si psihologic excesiv, toate acestea pot contribui la dereglarea functiilor normale ale hipotalamusului. Tumorile hipotalamice, intr-o mai mica masura, pot determina dereglarea ciclurilor menstruale.
- afectiuni ale glandei pituitare - glanda pituitara este glanda endocrina situata la baza creierului, numita si hipofiza, ce poate afecta prin tulburarea functiei proprii ciclurile menstruale.
- lipsa sau incompleta dezvoltare a unor organe ale aparatului reproducator feminin - anumite probleme pot aparea in perioada fetala si in dezvoltarea embriologica a organelor sexuale, situatii in care anumite parti sau organe intregi pot lipsi: de exemplu uterul, colul uterin sau vaginul. In oricare dintre aceste variante, datorita dezvoltarii incomplete nu se vor putea produce ciclurile menstruale.
- anomalii structurale ale vaginului - obstructiile vaginale pot impiedica existenta unor cicluri menstruale normale. Prezenta unor structuri membranare dezvoltate din peretele vaginal si care obtureaza tractul vaginal, poate bloca fluxul sanguin endometrial din perioadele menstruale.

Amenoreea secundara

Aceasta este mult mai frecvent intalnita decat cea primara. Exista mult mai multe cauze pentru amenoreea secundara :
- sarcina - la femeia in perioada reproducatoare, sarcina reprezinta cea mai frecventa cauza de amenoree. Atunci cand ovulul este fecundat si se implanteaza in mucoasa uterina (endometru) nu vor mai urma cicluri menstruale, endometrul suferind transformari pentru a hrani oul in dezvoltare si pentru a forma placenta materna, el nemaifiind eliminat prin menstruatie
- contraceptivele - unele femei care utilizeaza pentru contraceptie pilulele orale pot avea unele tulburari ale ciclurilor menstruale. La oprirea contraceptivelor orale pot trece intre trei si sase luni pana la restabilirea ciclurilor menstruale regulate si ovulatia normala
- alaptatul - mamele care alapteaza pot avea adesea amenoree. Chiar in cazurile in care ovulatia se produce, menstruatia poate lipsi. In aceste cazuri se va putea constata mai dificil o eventuala sarcina, ea neputand fi evidentiata prin amenoree
- stresul - stresul mintal poate altera temporar functionalitatea normala a hipotalamusului – structura neurologica cu rol in reglarea si controlul intregului sistem endocrin, a secretiilor de hormoni ai glandelor si implicit a ciclului menstrual. In consecinta ovulatia si menstruatia se pot opri ca urmare a unui stres mental si/sau emotional puternic, reluarea ciclurilor normale urmand a se face dupa trecerea perioadei respective
- medicamentele - cu certitudine o serie de medicamente pot altera ciclul menstrual. Dintre acestea putem enumera: antidepresivele, antipsihoticele, chimioterapicele anticanceroase, corticoizii, etc.
- bolile cronice - este cunoscuta o instalare a amenoreei in bolile cronice grave. In anumite cazuri acest simptom poate fi la debutul bolii. Ciclurile menstruale se vor reinstala dupa tratamentul si recuperarea corespunzatoare
- balanta hormonala - o cauza comuna a ciclurilor menstruale neregulate este sindromul de ovar polichistic. In cadrul acestui sindrom se inregistreaza nivele relativ ridicate si sustinute de hormoni sexuali (estrogeni dar si androgeni) fiind mai greu realizabila fluctuatia hormonala normala a ciclului menstrual. De multe ori ovarul polichistic este asociat obezitatii, sangerarilor uterine abundente la ciclu (meno/metroragii), acneea, exces de pilozitate faciala, in afara tulburarilor de ciclu menstrual clasice
- greutatea scazuta a corpului - greutatea corporala prea mica poate fi urmata de intreruperea sintezei normale a mai multor hormoni si ca urmare afectarea ovulatiei si menstruatiei. Femeile care au grave tulburari in alimentatie, intalnite in sindroame precum anorexia sau bulimia, pot avea schimbari anormale in cadrul sistemului endocrin cu tulburarea ciclurilor menstruale.
- efortul fizic excesiv - intreruperea ciclurilor menstruale cu amenoreea secundara, pot fi intalnite si la sportivele de performanta si mai ales in perioadele de antrenament intens (cantonamente si competitii). Sporturile respective in care sunt frecvent intalnite astfel de probleme sunt: atletismul (in special alergatul pe distante mari – maraton), gimnastica dar si baletul, etc. Dar trebuie specificat ca mai multi factori in cazul unei sportive de performanta intervin in tulburarea ciclurilor menstruale, si anume: cantitatea redusa de tesut adipos a organismului, stresul, consumul mare de energie, etc.
- tulburari in functionalitatea normala a tiroidei - afectiuni ale glandei tiroide sunt frecvent implicate in afectarea ciclurilor menstruale. Afectarea tiroidei va genera o scadere si a prolactinei – hormon secretat de glanda pituitara (hipofiza anterioara) cu rol in reglarea secretiei lactate si a dezvoltarii glandelor mamare – efect ce va avea la randul sau consecinte asupra functiei hipotalamusului cu afectarea ciclurilor menstruale
- tumorile glandei pituitare - tumorile benigne ale acestei glande endocrine precum adenoamele, prolactinoamele pot cauza secretii exagerate de prolactina care pot interactiona cu secretia regulata de hormoni implicati in reglarea ciclului menstrual. O parte din aceste tumori pot fi tratate prin administrarea unor medicamente, intr-o alta categorie fiind necesara interventia chirurgicala
- leziunile uterine - conditiile in care la nivelul uterului pot exista structuri ce impiedica eliminarea sangelui menstrual la ciclu, pot fi cauzatoare de amenoree. Dintre afectiunile sau interventiile ce pot cauza astfel de leziuni enumeram: fibroamele uterine (mai ales cele dezvoltate predominant submucos), chiuretajele, cezarienele, etc. Ca urmare a acestor piedici in evacuarea normala a continutului uterin la ciclurile menstruale, acestea vor avea ori un aspect anormal, atunci cand sangele se va evacua dupa o perioada de stagnare in cavitatea uterina, ori se va instala amenoreea in situatia unei obstructii complete
- menopauza prematura - menopauza in general se instaleaza la o varsta medie de 51 de ani. Daca aceasta se instaleaza inaintea varstei de 40 de ani, o numim menopauza prematura. Lipsa functiei de sinteza hormonala a ovarelor se va asocia cu scaderea in circulatie a hormonilor estrogeni si ca urmare a ciclurilor de ingrosare si apoi descuamare a endometrului (mucoasei uterine) cu implicatie directa asupra menstrelor. Menstruatia prematura poate fi rezultatul unor factori genetici, a unor boli autoimune, dar si de cauza necunoscuta.
Va trebui sa va prezentati la medic pentru examen de specialitate in urmatoarele situatii:
- cand nu ati avut inca nici un ciclu menstrual si ati trecut de varsta de 16 ani – amenoree primara,
- cand ciclul menstrual a lipsit doua sau mai multe luni consecutiv – amenoree secundara.


Desi amenoreea rar poate reprezenta o problema grava de sanatate, ea uneori poate reprezinta un semn de alarma pentru o serie de tulburari hormonale. Descoperirea acestora poate lua mult timp si pot fi necesare mai multe tipuri de teste de laborator.
Primul astfel de test pe care il va recomanda medicul (daca nu cumva il veti face acasa inainte de a ajunge la medic) este testul de sarcina. Medicul specialist va efectua de asemenea un examen ginecologic prin care va evalua pe langa o eventuala sarcina si starea organelor genitale feminine cu eventualele elemente patologice ce ar putea sta la baza amenoreei.
Urmatorul pas este reprezentat de testele sanguine prin care se va determina nivelul mai multor hormoni. Se va face o evaluare si a glandei tiroide prin nivelul circulant al hormonilor acesteia (tiroxina si triiodotironina), a prolactinei, etc. Se va mai practica un test de provocare la progesteron.
In functie de semnele si simptomele asociate cu rezultatele testelor de laborator se va stabili daca in cadrul investigarii cauzelor amenoreei mai sunt necesare si alte investigatii sau teste diagnostice. Imagistica precum tomografia computerizata, ecografia,rezonanta magnetica nucleara pot pune in evidenta eventuale tumori ale glandei hipofize, anomalii ale aparatului genital feminin, etc.
Ca ultima solutie se poate recurge la histeroscopie sau chiar laparoscopie mini-invaziva, tehnici invazive de examinare a organelor sexuale ce permit medicului o explorare directa.

http://www.sfatulmedicului.ro/

[ ... ]

Dismenoreea (durerile menstruale)

Dismenoreea (durerile menstruale)

 

Dismenoreea este termenul medical folosit pentru durerile pe care le suporti in timpul menstruatiei. Unele femei trec cu usurinta peste acestea, deoarece nu sunt intense si nu se manifesta mai mult decat o stare de disconfort. Insa, in unele cazuri durerile sunt atat de insuportabile, incat pot impiedica efectuarea activitatilor zilnice. Si pe deasupra mai trebuie sa suporti si niste crampe, care apar cel mai des in prima si a doua zi a ciclului menstrual. Crampele menstruale sunt contractii cauzate de uter pe masura eliminarii cheagurilor de sange prin colul uterin.

Dismenoreea poate fi primara (nu este determinata de o afectiune si poate sa dispara dupa prima nastere) si secundara (are la baza o afectiune).

Simptomele dismenoreei primare

• crampe dureroase;
• durere in regiunea abdomenului inferior;
• dureri de spate;
• migrene;
• diaree sau constipatie;
• greata si stare de voma;
• ameteli;
• senzatie de balonare;
• sensibilitate la nivelul sanilor;
• crestere in greutate corporala.

Simptomele dismenoreei secundare :

• durere in abdomenul inferior;
• dureri de spate;
• sangerari intre perioadele de menstruatie;
• dureri in timpul sau dupa un raport sexual;
• secretii vaginale anormale;
• febra si friguri;
• diureza (urinare) frecventa.

Cauzele durerii severe menstruale :

• endometrioza
• sindromul premenstrual
• tumori uterine;
• malformatii ale uterului;
• inflamatii;
• dispozitiv intrauterin (DIU);

Cum tratam dismenoreea ?

Crampele si durerile menstruale mai putin severe (cauze ale dismenoreei primare) pot fi diminuate prin tratament medicamentos cu ibuprofen, aspirina si naproxen. Daca ai un ciclu menstrual regulat, administrarea uneia dintre aceste pastile cu o zi inainte de ciclu te poate ajuta sa scapi de crampe si dureri.

In cazul dismenoreei secundare, tratamentul consta in medicatie mai puternica sau chiar operatie chirurgicala, in functie de afectiunea care a declansat-o.

Ce amplifica durerile menstruale ?

• cafeina si alcoolul exacerbeaza crampele fiindca reduc absorbtia de magneziu, cel mai important mineral care intervine in controlul contractilitatii musculare;
• fumatul;
• stresul;
• lipsa somnului;
• o alimentatie bogata in grasimi;
• mancarea sarata.

Remedii naturiste :

• Coada soricelului (infuzie) este indicata daca ai un ciclu menstrual abundent. Se prepara infuzia din grame inflorescente la o cana cu apa si se consuma 2-3 cani pe zi.

• Anasonul (infuzie): se prepara infuzia dintr-o lingurita de seminte la o cana de apa si se beau 2-3 cani pe zi.

• Florile de musetel (infuzie) au rolul de a calma durerile menstruale. Se prepara infuzia din 5 grame la 1 litru apa.

• Salvia (infuzie) are rolul de a regulariza ciclul menstrual si a combate durerile cauzate de acesta. Se face o infuzie din 5 grame frunze la o cana de apa si se consuma 2-3 cani pe zi.

Sfaturi pentru diminuarea durerilor :


1. Activitatea fizica moderata (20 de minute de 3 ori pe saptamana de plimbare sau inot) are rolul de a usura intensitatea durerilor si a crampelor menstruale. De asemenea, suplimentele de calciu te pot ajuta in aceasta perioada.

2. Schimbarea regimului alimentar: expertii recomanda un consum redus de oua, carne rosie si produse lactate.

3. O alimentatie bogata in acizi grasi esentiali pe care ii gasesti in conservele de sardine, somon, ulei de seminte de in.

4. Obisnuieste sa iei suplimente de magneziu si multivitamine.

5. Ia vitamina E in perioada ciclului menstrual.

6. Elimina pe cat posibil acizii grasi trans din alimentatia ta (se gasesc in produsele de patiserie care contin margarina si alte uleiuri partial hidrogenate).

7. Invata sa-ti controlezi stresul.

8. Yoga, acupunctura si masajul te pot ajuta.


http://www.topsanatate.ro/

 
 

[ ... ]