Medicamente cu efect negativ asupra fertilitatii masculine

Medicamente cu efect negativ asupra fertilitatii masculine

Medicamentele cu efect negativ asupra fertilitatii

Exista numeroase medicamente foarte cunoscute care pot avea un efect negativ asupra productiei de spermatozoizi si sau asupra functionarii testiculelor. Printre acestea sunt:

• Ketoconazolul (anti-fungic)
• Sulfasalazina (pentru bolile inflamatorii ale intestinelor)
• Spironolactona (anti-hipertensiv)
• Blocantii de canal de calciu (anti-hipertensive)
• Allopurinolul, colchicina (pentru guta)
• Antibiotice: nitrofuranul, eritromicina, gentamicina
• Methotrexatul (cancer, psoriazis, artrita)
• Cimetidina (pentru ulcer sau probleme de reflux)

Medicamentele din lista urmatoare pot provoca disfunctii ejactulatorii:

• Antipsihotice: Chlorpromazina, haloperidolul, tioridazina
• Antidepresive: Amitriptilina, imipramina, fluoxetina (Prozac), paroxetina (Paxil), sertralina (Zoloft)
• Antihipertensive: guanetidina, prazosinul, fenoxibenzamina, fentolamina, reserpina, thazide

http://www.desprecopii.com/

[ ... ]

Chlamydia trachomatis - motiv de infertilitate si la barbati

Chlamydia trachomatis - motiv de infertilitate si la barbati

Infectia cu Chlamydia trachomatis nu afecteaza numai fertilitatea femeii ci si pe a barbatului.


Chlamydia trachomatis este cea mai comuna boala cu transmitere sexuala in Marea Britanie.
Simptomele acestei afectiuni sunt deseori nedepistate, multe persoane infectate nestiind de existenta afectiunii.
Cercetatorii de la Spitalul Universitar Canalejo, din La Coruna, Spania, au descoperit ca infectia cu Chlamydia trachomatis afecteaza calitatea spermatozoizilor produsi de barbati.

Echipa de cercetatori a analizat sperma de la 143 de barbati avand infectie cu Chlamydia trachomatis si alte infectii ale tractului urinar care pana la momentul investigatiilor nu reusisera sa aiba copii. S-a depistat ca fragmentarea ADN-ului era de trei ori mai mare la acesti barbati decat la barbatii sanatosi. Pe langa o cantitate de sperma scazuta acesti barbati aveau si un procent mau mare de anomalii ale spermatozoizilor comparativ cu barbatii neinfectati. Cercetatorii au descoperit si scaderea mobilitatii spermatozoizilor la acesti barbati.
Dupa tratament antibiotic timp de patru luni, cercetatorii au remarcat o scadere a fragmentarii ADN-ului cu 36%, iar un procent de 13% dintre pacienti au reusit sa determine aparitia sarcinii la partenere. Pana la finalul perioadei de tratament 86% dintre cupluri au reusit sa aiba sarcina.

Estimarile din Marea Britanie arata ca aproximativ 10% dintre barbatii cu varsta cuprinsa intre 18-25 de ani sunt purtatori de Chlamydia trachomatis. In ciuda promovarii intense a unui program de screening national, expertii in sanatate se tem ca acestei afectiuni nu i se acorda suficienta atentie iar implicatiile asupra scaderii natalitatii sunt foarte mari.

http://www.sfatulmedicului.ro/

[ ... ]

Varicocelul

Varicocelul

Varicocelele sunt afectiuni frecvente. De altfel, reprezinta principala cauza de infertilitate masculina, fiind responsabile pentru 40% dintre cazuri. Totusi, aceasta afectiune apare la aproximativ 15% dintre barbati si nu determina intotdeauna probleme de fertilitate. Astfel, nu toate cazurile necesita tratament. Totusi, marea majoritate a specialistilor recomanda tratamentul pentru a preveni instalarea unei stari de infertilitate. Desi nu sunt un risc pentru sanatate, pe parcursul timpului pot duce la o deteriorare a starii de fertilitate.

Varicocelele au fost identificate la 35-40% dintre barbatii cu infertilitate primara si 81% dintre cei cu infertilitate secundara. Studiile au aratat ca aceasta afectiune determina o lezare progresiva a epiteliului seminal. Tratamentul varicocelului opreste aceasta degradare. Astfel, sunt imbunatatiti parametrii seminali si un procent semnificativ de cupluri vor deveni fertile fara a necesita tehnici de asistare.

Varicocelele se considera ca determina defecte spermatogenice prin cresterea temperaturii intratesticulare atat in testiculul afectat cat si in cel contralateral. Studiile au evidentiat si usoare anomalii hormonale, cea mai importanta fiind un raspuns exagerat la GnRH. Importanta clinica a acestui fenomen este inca in studiu. Repararea defectului va opri deteriorarea functiei hormonale testiculare si, intr-o mare masura, va determina o imbunatatire a spermatogenezei precum si a functiei celulelor Leydig. Varicocelectomia este o interventie cu riscuri minime de complicatie si recurenta.

Investigatii

Analiza lichidului seminal

Varicocelele se asociaza de obicei cu anomalii ale tuturor parametrilor lichidului seminal. Totusi, pot determina si anomalii izolate in ceea ce priveste numarul spermatozoizilor, motilitate, morfologie si functie.
Sunt luati in considerare anumiti parametri pentru a evalua morfologia spermatozoizilor. Procentul de spermatozoizi normali se coreleaza cu rata de fertilizare in vitro (in eprubeta). Mostrele ce au un procent de cel putin 14% spermatozoizi normali din punct de vedere morfologic au sanse mai mari de fertilizare in vitro decat cele cu un procent mai mic sau egal de 4%. Totusi exista inca discutii daca aceste procente se pot corela si in cazul fertilizari in vivo (in organism). Anumite studii au demonstrat ca o corectare a varicocelului va duce la imbunatatirea morfologiei spermatozoizilor la anumiti pacienti. Astfel, desi evaluarea preoperatorie a morfologiei spermatozoizilor este utila, rezultatul nu ar trebui sa influenteze decizia de a trata varicocelului.

Ecografie

Investigatia ecografica este o metoda foarte sensibila si poate pune in evidenta varicocele cu diametru de 2-3 mm. Aceasta metoda va evidentia si varicocele ce nu sunt evidente clinic - sunt numite varicocele "subclinice". Deoarece studiile initiale au aratat ca nu exista o corelatie intre dimensiunile varicocelului si raspunsul la tratament, anumiti autori au considerat ca o interventie asupra varicocelelor subclinice ar avea aceeasi rata de succes ca si una asupra celor manifeste clinic. Totusi, majoritatea studiilor au infirmat aceasta idee, demonstrand o rata scazuta de raspuns dupa tratarea varicocelelor clinice si chiar o scaderea a fertilitatii.
Studiile Doppler sunt usor de realizat si pot identifica modificarea directiei fluxului sangvin in timpul manevrei Valsalva. Aceasta analiza poate evidentia si varicocele subclinice, fiind, de asemenea, utila la barbatii ce au tegumentul scrotal ingrosat, cordoane spermatice scurte sau pentru examinarea testiculului contralateral in cazul existentei unui varicocel palpabil.

Tratament



Scopurile tratamentului constau in ameliorarea simptomatologiei (usurarea durerii) in cazurile simptomatice si in imbunatatirea parametrilor lichidului seminal, a functiei testiculare si a ratei de fertilitate la cuplurile unde cauza infertilitatii este varicocelul. Studiile au demonstrat ca repararea defectului poate imbunatati toti acesti parametri. Astfel, s-a evidentiat o imbunatatire a parametrilor lichidului spermatic la 60-80% dintre barbati. Barbatii cu varicocele de dimensiuni mai mari par sa aiba parametri preoperatori ai lichidului spermatic mai slabi decat cei cu varicocele de dimensiuni mai mici, insa cei la care dimensiunile varicocelelor sunt mai mari prezinta o imbunatatire mai mare a calitatii lichidului spermatic.

Tratamentul este reprezentat de ablatie radiologica sau de ligatura chirurgicala. Interventia se practica in general in ambulator si consta intr-o incizie mica imediat sub vintre. Marea majoritate a pacientilor prefera anestezia generala, desi interventia poate fi realizata si cu anestezie locala. Timpul de recuperare este variabil, insa majoritatea isi pot relua activitatile in 3-4 zile, fiind complet refacuti in 7-10 zile.
Interventia chirurgicala deschisa poate fi realizata cu ajutorul lupei sau a microscopului. Aceasta interventie are avantajul identifcarii si prezervarii cu usurinta a areterelor si areteriolelor testiculare, artera sau arterele cremasterice si a canalelelor limfatice precum si a venelelor spermatice interne. Utilizarea microscopului ii permite chirurgului prezervarea arterelor de dimensiuni mici ce iriga testiculul precum si a limfaticelor, eliminandu-se astfel riscul de formare a hidrocelului (o acumluare de apa in jurul testiculului) postoperator. Postoperator, intoarcerea venoasa se face via venelor bazale ce dreneaza in plexul venos rusinos intern.
Laparoscopia poate fi de asemenea folosita ca tehnica de reparare a varicocelelor, insa exista riscul de lezare a organelor interne abdominale.
Complicatiile cele mai frecvente ale varicocelectomiei constau in aparitia hidrocelului, recurenta varicocelului si lezarea arterei testiculare. Utilizarea microscopului intraoperator reduce semnifcativ aceste complicatii deoarece face posibila identificarea cu usurinta a elementelor vasculare ce deservesc testiculul. Aceasta tehnica imbunatateste semnificativ functia testiculara, caliatatea lichidului spermatic si rata de fertilitate la majoritatea barbatilor.

Corectarea varicocelelor va determina o imbunatatire a parametrilor seminali la aproximativ doua treimi dintre pacienti, ratele de fertilitate ajungand la 30-50%. In singurul studiu prospectiv randomizat efectuat pe pacienti ce au necesitat reparatia varicocelului, rata de fertilitate a fost de 44% dupa un an si de 76% la doi ani de la interventie, comparativ cu o rata de 10% la cei ce nu au suferit interventia. Deoarece ciclul spermatogenic este de aproximativ 90 de zile, verifcarea parametrilor seminali se va face la 3 si 6 luni dupa interventie. La barbatii infertili cu un nivel scazut de testosteron, varicocelectomia a determinat o crestere a nivelului de testosteron.

[ ... ]

SPERMOGRAMA

SPERMOGRAMA

Spermograma are ca scop masurarea cantitatii de sperma produsa de un barbat, precum si determinarea mobilitatii si a numarului de spermatozoizi din proba respectiva.



Spermograma este printre primele investigatii pe care le poate efectua un barbat pentru a afla daca este infertil. O problema legata de calitatea spermei afecteaza o treime dintre cuplurile care nu reusesc sa faca un copil.

Spermograma include masurarea urmatorilor parametri:
- volumul de lichid seminal ejaculat;
- timpul de lichefiere: sperma este un gel vascos in momentul ejacularii care devine lichid la 20 de minute dupa ejaculare, acest test masoara tintervalul de timp in care sperma se lichefiaza;
- numarul de spermatozoizi prezenti intr-un mililitru de lichid seminal;
- morfologia spermatozoizilor: identifica procentul spermatozoizilor cu deformari;
- mobilitatea spermatozoizilor: masoara procentul spermatozoizilor care se deplaseaza normal;
- pH-ul: masoara alcalinitatea sau aciditatea spermei;
- numarul de celule albe prezente in sperma;
- nivelul fructozei prezente in sperma.

De ce se face testul?

Spermograma se efectueaza pentru a determina daca:
- barbatul este infertil;
- vesectomia este reusita;
- inversarea vasectomiei este reusita.

Pregatire pacient

Este recomandata abstinenta timp de 2-5 zile inainte de efectuarea spermogramei pentru a asigura un numar cat mai mare de spermatozoizi. De asemenea, nu evitati contactul sexual pentru mai mult de 2 saptamani deoarece o perioada lunga de abstinenta poate reduce numarul de spermatozoizi, precum si mobilitatea acestora.

Este recomandata evitarea bauturilor alcoolice cu cateava zile inainte de test.

Spuneti medicului despre orice tratament medicamentos pe care il urmati.

Cum se face testul?

Va trebui sa produceti o proba de sperma ejaculand intr-un recipient curat. Puteti face acest lucru intr-o camera privata sau intr-o toaleta din clinica unde ati ales sa faceti spermograma. Puteti de asemenea sa colectati proba de sperma la dumneavoastra acasa si s-o aduceti la clinica pentru analiza.

Cea mai simpla metoda de producere a unei probe de sperma este masturbarea, dirijand lichidul intr-un recipient curat.

Puteti colecta o proba de sperma si in timpul actului sexual inlaturand penisul din partenera dumneavoastra si ajaculand intr-un recipient (coitus interruptus). De asemenea, o alta metoda este folosirea unui prezervativ special care sa nu contina lubrifianti sau substante spermicide care ar putea dauna spemei. Dupa ejaculare, inlaturati prezervativul de pe penis si legati-l la capatul deschis apoi puneti-l intr-un recipient.

In cazul in care colectati mostra de sperma acasa aceasta trebuie sa ajunga la laborator in urmatoarea ora. Evitati expunerea acesteia la lumina soarelui sau la variatii de temperatura. Nu puneti sperma colectata la frigider.

Din moment ce mostrele de sperma pot varia de la o zi la alta, 2 sau 3 mostre diferite trebuiesc evaluate pe o perioada de 3 luni pentru o acuratete maxima.

Cum se simte?

Colectarea unei probe de sperma nu cauzeaza nici un discomfort. Cu toate acestea s-ar putea sa va simtiti jenat in legatura cu metoda de recoltare a acesteia. In cazul in care masturbarea este interzisa de religia dumneavoastra, discutati cu medicul in legatura cu alte metode de recoltare.

Riscuri

Nu exista riscuri asociate cu recoltarea unei probe de sperma.

Rezultate

Spermograma masoara cantitatea de sperma produsa de un barbat precum si cantitatea si calitatea spermatozoizilor dintr-o mostra.

Cantitatea de sperma:
- normal: 1.0-6.5 mililitri/ejaculare.
- anormal: cantitatea de sperma este mai mica sau mai mare decat normal ceea ce poate cauza infertilitate.

Timpul de lichefiere:
- normal: sub 60 minute.
- anormal: un timp de lichefiere indelungat indica prezenta unei infectii.

Numarul de spermatozoizi prezenti intr-un mililitru de lichid seminal :
- normal: 20-150 milioane sau 0 daca pacientul a suferit o vasectomie.
- Anormal: un numar foarte mic de spermatozoizi indica prezenta infertilitatii desi nu intotdeauna inseamna ca acel barbat nu poate avea copii.

Morfologia spermatozoizilor :
- normal: cel putin 70% au o forma si structura normala ;
- anormal: spermatozoizii pot avea o forma anormala in mai multe moduri : pot avea doua capte sau doua cozi, o coada scurta, un cap mic sau rotund (in loc de unul oval). Acesti spermatozoizi nu se pot misca normal si nu pot penetra ovulul. Un numar mic de spermatozoizi anormali din punct de vedere morfologic se gaseste in orice proba de sperma.

Mobilitatea spermatozoizilor :
- normal: cel putin 60% se misca normal (inainte).
- anormal: pentru a calatori prin uter, spermatozoizii trebuie sa se miste normal. Barbatii care au spermatozoizi care se misca anormal au sanse mici de a procrea.

pH-ul spermei
- normal: 7.1-8.0.
- anormal: un pH mai mare sau mai mic poate ucide spematozoizii sau afecta capacitatea de a penetra ovulul.

Numarul de celule albe
- normal: proba de sperma nu prezinta celule albe sau bacterii.
- anormal: in proba de sperma se gasesc bacterii sau un numar mare de celule albe ceea ce indica prezenta unei infectii.

Nivelul fructozei :
- normal: 300 miligrame/ejaculare.
- anormal: absenta fructozei indica un blocal al veziculei seminale.

Ce poate afecta testul?

Factorii care influenteaza rezultatele testului includ:
- anumite medicamente precum cimetidina, hormoni masculini sau feminini precum testosteron si estrogen, medicamente folosite in chemoterapie;
- cafeaua, alcoolul, cocaina, marihuana, tutunul;
- mostra de sperma este tinuta la rece sau la temperaturi ridicate;
- expunerea la radiatii sau agenti chimici precum pesticidele si spermicidele;
- abstinenta prelungita care afecteaza cantitatea de sperma.

Alte informatii

Un barbat a carui mama a luat in timp ce era insarcinata cu el medicamentul dietilstilbestrol (DES) are sanse mai mari decat media sa fie infertil.

[ ... ]

INFERTILITATEA MASCULINA

INFERTILITATEA MASCULINA

Cel putin 10% din cuplurile care isi doresc copii nu reusesc imediat sa ii aiba imediat. Se vorbeste despre infertilitate atunci cand o femeie nu ramane insarcinata dupa un an in care a avut, in mod regulat, raporturi sexuale neprotejate. Perioada de 12 luni s-a ales in mod arbitrar, pentru ca cuplurile sa stie cand e cazul sa mearga la o consultatie. Totusi se intampla ca sarcina sa apara in mod natural, dupa mai mult de un an de incercari.

Infertilitatea afecteaza atat barbatul cat si femeia, iar cauzele infertilitatii pot fi dobandite sau mostenite. Printre cauzele dobandite se numara: infectiile (bacteriale sau virale), numeroase boli care duc la modificari in productia de hormoni sau in controlul productiei de ovule si sperma, tratamente radiologice, chimioterapia, boli care perturba alimentarea cu sange a testiculelor sau ovarelor.

Printre cauzele genetice se numara anomaliile cromozomiale sau mutatiile unor gene. Fie ca infertilitatea e data de cuze genetice sau dobandite, femeiapoate ramane insarcinata, dar va suferi un avort spontan in momentul urmatoarei menstruatii. Se poate ca menstruatia sa nu intarzie si sa fie absolut normala. Exista teste de sange foarte sensibile care pot detecta aceste sarcini biochimice inainte ca ele sa fie pierdute. Medicului tau ii este de mare ajutor sa stie daca pur si simplu nu ramai deloc insarcinata, sau daca ramai si pierzi sarcina foarte devreme, pentru ca se poate concentra pe anumite cauze. Sa vedem care ar fi cei mai importanti factori genetici ai infertilitatii masculine.



Primul pas in evaluarea genetica a infertilitatii masculine este analizarea trecutului familiei, cu accent pe pierderile repetate de sarcina, nasterea unor copii morti, defecte din nastere, retardare mintala, boli genetice, cancere la varsta frageda. Al doilea pas este un control fizic complet, in special controlul celor doua canale deferente (tuburile care transporta sperma de la testicole la penis). Marimea penisului nu constituie un factor al infertilitatii. Al treilea pas este examinarea unei probe de sperma proaspata: numarul spermatozoizilor, forma lor, felul in care se misca. Adesea se observa oligospermii (reducerea substantiala a numarului de spermatozoizi) sau azoospermii (lipsa totala a spermatozoizilor din lichidul ejaculat)

Cea mai intalnita cauza a azoospermiei este obstructia unuia din canalele deferente, ce impiedica sperma sa circule.Aceasta boala, numita absenta congenitala bilaterala a canalului deferent, este o forma genitala de fibroza cistica. Barbatii care sufera de aceasta boala au mostenit de la unul din parinti, doua forme diferite si rare de mutatii genetice. Organismul lor produce sperma, dar nu au canale deferente bine dezvoltate care sa transporte sperma. Acesti barbatii nu sunt sterili, pentru ca sperma se poate extrage din testicole cu ajutorul unui ac si se poate face fertilizare in vitro. Totusi, barbatii care sufera de absenta congenitala a canalelor deferente sau de fibroza cistica trebuie sa faca teste ADN inainte de a avea copii. Partenerele lor trebuie sa faca acelasi test, pentru ca o persoana din 25 este purtatoare a genei fibrozei cistice.

Mai multe gene controleaza spermatogeneza (producerea spermei). 10 dintre aceste gene au fost identificate in cromozomul masculin. Teste le ADN pot arata absenta uneia sau mai multora din aceste gene. Atunci cand infertilitatea este data de o astfel de problema, ea nu poate fi corectata. Barbatii care sufera de absenta unei gene a cromozomului Y (masculin) vor transmite boala fiecaruia din descendentii de sex masculin pe care ii va avea, dar nu si celor de sex feminin. Exista si alte gene, care nu au fost inca localizate si care controleaza formarea, structura si modul de a se misca a spermatozoizilor. Exista mutatii genetice rare din cauza carora spermatozoizii nu se pot misca corespunzator.

Anomaliile cromozomiale se pot datora rearanjarii numerice sau structurale si pot aparea "din senin" sau pot fi mostenite. Cea mai des intalnita anomalie cromozomiala care afecteaza fertilitatea barbatului este sindromul Klinefelter. Cei afectati de acest sindrom au un cromozom feminin in plus, in toate sau in majoritatea celulelor, ceea ce duce la sterilitate sau infertilitate. Ei pot avea probleme comportamentale in copilarie, iar la pubertate li se pot dezvolta sani. La controlul fizic se vor observa testicule slab dezvoltate, mici, statura inalta si constructie feminina.

Barbatii purtatori ai unei rearanjari cromozomiale pot produce un numar prea mic e spermatozoizi. Este necesara o analiza a sangelui pentru a stabili diagnosticul. Exista si alte tipuri de anomalii cromozomiale, numerice sau structurale, care afecteaza calitatea spermei. De aceea, incercarea de stabili cauzele infertilitatii masculine trebuie sa tina seama si de o analiza genetica. Din fericire, este de ajuns ca barbatul sa produca o cantitate cat de mica de sperma pentru a se putea face o aspiratie cu acul, direct din testicole, iar apoi o fertilizare in vitro

mai multe pe http://www.nou-nascuti.ro/

[ ... ]