Acidul folic si cancerul de prostata

Acidul folic si cancerul de prostata

Barbatii care iau zilnic suplimente de acid folic au un risc triplu sa se imbolnaveasca de cancer de prostata, potrivit unui studiu al cercetatorilor americani de la Universitatea din California de Sud, informeaza presa americana de specialitate.

Cercetatorii americani au ajuns la aceasta concluzie in urma reanalizarii rezultatelor unui studiu desfasurat intre 1993 si 2006. Studiul a avea ca scop determinarea beneficiilor si riscurilor aspirinei si acidului folic asupra polipilor colonici la barbatii cu risc crescut de cancer.

Prima analiza nu a aratat ca suplimentele de acid folic ar avea vreun efect asupra cancerului de prostata.

La analiza secundara, cercetatorii au studiat incidenta cancerului de prostata pe un esantion de 643 de barbati carora le-a fost administrat un supliment de acid folic sau un placebo. Astfel, s-a determinat ca riscul estimat de cancer de prostata este de 9,7% la barbatii care au luat acid folic si de doar 3,3% la cei care au luat placebo.

Acidul folic este o vitamina de tip B care se gaseste in mod natural in multe legume, fructe si cereale, iar studii precedente au demonstrat ca reduce defectele tubului neural la copii, daca este luat de mama in timpul sarcinii.

Nivelurile de acid folic sunt importante in prevenirea mai multor tipuri de cancer, precum si in cazul bolilor cardiovasculare si neurologice.

http://www.sfatulmedicului.ro/

[ ... ]

Algocalminul - otrava din casa ta

Algocalminul - otrava din casa ta

În 2009 românii au cumpărat analgezice de aproape 37 de milioane de euro. O substanţă pe care acestea o conţin este interzisă în alte ţări

Potrivit datelor furnizate pentru Gândul de către Cegedim, companie internaţională independentă de studii în industria farmaceutică, cea mai bine vândută pastilă din România este Algocalminul.


Pentru ca suntem femei si avem cateva zile pe luna dureri menstruale, unele mai intense, altele mai blande, poate am luat sau chiar luam banalul ALGOCALMIN sa ne alinam durerea.
Eu insami luam pana in urma cu vreo 7 ani 2 fiole de algocalmin, cand ma durea burta, pentru ca de la una nu trecea.
Am renuntat la el pentru ca am descoperit Ketonalul, care imi ia durerea cu mana si m-am bucurat ca am scapat de algocalminul al carui gust imi intorcea stomacul pe dos.
Am renuntat deci, doar ca nu imi convenea gustul...fara sa stiu urmatoarele :



"Interzis in majoritatea tarilor si drastic restrictionat in restul statelor, algocalminul continua sa se vanda la liber in farmaciile romanesti. Desi specialistii au tras nenumarate semnale de alarma asupra pericolului administrarii medicamentului, Ministerul Sanatatii refuza sa ia masuri in acest sens. Medicii spun ca metamizolul poate provoca o boala fatala, numita agranulocitoza, care distruge celulele din maduva osoasa, precursoarele celulelor sanguine care asigura apararea organismului


Reprezentantii Asociatiei Romane pentru Studiul Durerii sustin ca 60 la suta din medicamentele
folosite in controlul durerii in tara noastra contin metamizol. Potrivit unor studii recente realizate in patru spitale universitare din Romania, peste 95 la suta dintre pacienti primesc metamizol intravenos impotriva durerilor postoperatorii.

Organizatia a solicitat autoritatilor sa introduca noi reglementari legate de prescrierea si eliberarea metamizolului, avertizand asupra pericolului reactiilor adverse extrem de grave ale acestuia.

In SUA, metamizolul a fost retras complet de pe piata din 1977, in Marea Britanie, din 1965, iar in Arabia Saudita, din 1980. In Suedia, Danemarca, Olanda, Grecia, Irlanda, Pakistan, Ghana, Kuweit, Nepal, Bangladesh, Georgia si Lituania, medicamentul este strict interzis. In Israel , utilizarea acestui medicament a fost restrictionata, administrarea lui fiind posibila numai in spitale. Belgia a reglementat, in 1987, folosirea metamizolului doar cu prescriptie medicala si a impus pastrarea preparatului la sectiunea otravuri
Pentru români, medicamentul preferat si cât se poate de uzual impotriva durerii este banalul algocalmin.

Atât medicii, cât si pacientii recomanda si folosesc cu incredere acest tratament, fara insa a cunoaste cu exactitate cât de periculos este medicamentul. Practic, algocalminul este atât de daunator, incât a fost interzis sau drastic restrictionat in foarte multe tari din lume. Mai mult, in Belgia, medicamentul este trecut la categoria otravuri. Numai la noi, in pofida avertizarilor, algocalminul continua sa fie accesibil oricui.

Metamizolul, substanta interzisa pâna si in Bangladesh

Substanta controversata pe care algocalminul o contine, metamizolul, poate provoca o boala fatala, numita agranulocitoza. Aceasta debuteaza cu o infectie foarte activa si presupune distrugerea celulelor din maduva osoasa, precursoarele celulelor sanguine care asigura apararea organismului. „Metamizolul este prezent in aproximativ 60 la suta din medicamentele folosite in controlul durerii la noi in tara", a declarat dr. Elena Copaciu, presedintele Asociatiei Romane pentru Studiul Durerii si medic sef la Clinica ATI a Spitalului Universitar Bucuresti.
Aceasta a adaugat ca „un studiu multicentric recent, referitor la calitatea
medicamentatiei postoperatorii, arata ca circa 95 la suta din bolnavi primesc metamizol intravenos pentru controlul durerii postoperatorii. Studiul a fost realizat in patru spitale universitare din Romania ".

Doctorii cer interzicere sau restrictionare

Asociatia Romana pentru Studiul Durerii trage un semnal de alarma si sustine ca se impun noi reglementari legate de prescrierea si eliberarea de metamizol. „Factorii de decizie trebuie stabileasca cu exactitate daca mai este nevoie sa mentinem pe piata farmaceutica combinatiile care contin metamizol. Se impune corecta informare a pacientilor in legatura cu riscurile unei automedicatii incorecte, dar si cresterea gradului de informare a medicilor prescriptori in legatura cu reactiile adverse induse de acest medicament", a explicat dr. Elena Copaciu, care a adaugat ca riscul estimat de agranulocitoza este de 1 la 20.000 de administrari.

Pe langa aceasta boala, metamizolul mai poate da si alte reactii adverse de tip alergic, la fel de grave, care pot duce la moartea pacientului, chiar si cu terapie intensiva prompt aplicata. Pe langa socul anafilactic, mai pot aparea si reactii alergice moderate, de tip bronhospasm, crize de astm bronsic, dereglari ale functiilor ficatului, rinichilor si plamanilor, dar si hipotensiune arteriala si reactii de tip greata sau voma.

La noi nu exista date despre reactiile adverse ale metamizolului, pentru ca acestea nu se monitorizeaza, dar specialistii spun ca e imposibil ca dintr-o sala de conferinta sa nu se gaseasca medici care sa povesteasca despre complicatii alergice grave, care i-au facut sa fie mai atenti la prescrierea de metamizol. Unul dintre pericolele utilizarii acestei substante este generat de usurinta cu care orice individ o poate procura. Ea poate fi eliberata fara nici un fel de prescriptie medicala. Nu exista nici un control asupra consumului, riscul agranulocitozei neputând fi evitat.

In Belgia, eticheta algocalminului are un cap de mort

Metamizolul a fost lansat pe piata farmaceutica pentru prima data in 1921, în Germania , de firma Hoechst.
În 1922 a fost deja descrisa agranulocitoza, dar numai dupa câteva decenii de utilizare, metamizolul a fost asociat cu reactii adverse fatale si, în primul rând, cu agranulocitoza. In SUA, printr-o hotarâre a FDA, metamizolul a fost retras complet de pe piata din 1977, în Marea Britanie din 1965, iar în Arabia Saudita din 1980. Asociatia Medicala Americana a atentionat pericolele potentiale ale utilizarii acestor preparate înca în 1973.

Datorita riscului mare de agranulocitoza, retragerea metamizolului în Suedia s-a facut din 1973, însa în urma unei contraofensive a producatorilor cu prezentarea unor date optimiste, statul suedez cedeaza si reintroduce metamizolul pe piata în 1995. Aparitia însa a unor noi cazuri de agranulocitoza ca rezultat al utilizarii metamizolului timp de 6-7 zile oral sau parenteral într-un interval de 3-4 luni a dus la scoaterea metamizolului de pe piata suedeza în 1999. Danemarca a interzis utilizarea sistemica a metamizolului înca din 1979. Israelul a restrictionat in 1995 utilizarea parenterala a metamizolului sodic numai în spitale. Belgia a reglementat, din 1987, utilizarea metamizolului numai dupa prescriptie medicala si a impus pastrarea preparatului la sectiunea otravuri, cu obligatia aplicarii pe flacon a etichetei „cap de mort".

Germania , prin hotarâri emise în 1987, a restrictionat utilizarea preparatelor ce contin metamizol, retragând de pe piata combinatiile ce includ aceasta substanta. Spania în 1989 a retras de asemenea combinatiile de metamizol cu exceptia celor spasmolitice, pastrând metamizolul numai pentru tratarea durerilor post-traumatice, postoperatorii si febrei care nu raspunde la alte analgeziceantipiretice.

În Olanda, producatorii au luat în 1990 hotarârea de a retrage de pe piata produsele ce contineau metamizol în diverse combinatii. Metamizolul a mai fost retras si din Grecia, Irlanda , Pakistan , Ghana , Arabia Saudita si Kuweit. Cazurile cele mai recente sunt Nepal , Bangladesh , Georgia si Lituania.

Ati citit cu atentie prospectul acestui medicament?

Compania producatoare avertizeaza prin prospect asupra reactiilor adverse importante, chiar daca formularea este un pic vaga si se foloseste un limbaj medical specializat: „Atentie! Acest medicament poate provoca fenomene alergice de tip anafilactic, mergând pâna la agranulocitoza sau soc.. Deoarece agranulocitoza apare în mod neasteptat si este independenta de doza si de durata tratamentului, în cazul aparitiei febrei, anginei si/sau ulceratiilor bucale sunt obligatorii întreruperea imediata a tratamentului si efectuarea urgenta a hemogramei. Continuarea administrarii creste riscul de deces.

În cazul tratamentului de lunga durata trebuie controlata periodic hemograma.

Riscul de soc anafilactic este mai mare la pacientii cu astm
bronsic alergic, rinita alergica si urticarie. Înaintea începerii tratamentului este necesara o anamneza atenta privind eventualele afectiuni alergice, precum si antecedentele de alergie la derivatii de pirazol sau la salicilati. În cazul pacientilor cu risc crescut de soc anafilactic, produsul se va administra numai daca este absolut necesar, dupa evaluarea atenta a raportului risc potential/beneficiu terapeutic si sub stricta supraveghere medicala..
Medicamentul poate provoca hipotensiune arteriala, uneori severa (mai ales în caz de injectare intravenoasa prea rapida), hipotonie, hipovolemie, deshidratare, instabilitate hemodinamica, soc hemodinamic, hiperpirexie"..

sursa findnews.ro


E bine sa stiti, mai ales ca stiu persoane care abuzeaza de acest medicament

[ ... ]

Aulin - interzis in alte tari

Aulin - interzis in alte tari

Aulin este un medicament care poate provoca insuficienta hepatica letala * El se vinde la liber in Romania, desi e interzis in tari precum Spania, Finlanda, SUA sau Japonia

Un medicament extrem de periculos si interzis in tari precum Spania, SUA, Australia, Japonia sau Marea Britanie este vandut fara nici cea mai mica restrictie pe piata romaneasca. Medicamentul Aulin se comercializeaza fara probleme cu toate ca specialistii din domeniu au stabilit ca acesta produce efecte daunatoare si poate provoca chiar si decesul. Mai grav, Aulin este vandut si in formele pediatrice, cu toate ca riscul pentru copii este si mai mare.

Unul dintre cele mai utilizate medicamente in Romania este Aulin. Produs de societatea Helsinn Birex Pharmaceuticals Ltd. din Irlanda si comercializat in Romania de CSC Pharmaceuticals Handels Gmbh din Austria , Aulin este recomandat pentru tratamentul durerii si inflamatiei asociate osteoartritelor, entorselor si luxatiilor, durerilor acute si dismenoreei (durerilor menstruale). Medicamentul, care este disponibil in doua forme farmaceutice, comprimate si granule pentru suspensie orala, apartine unui grup de medicamente denumite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Asa cum spuneam ceva mai devreme, Aulin se numara printre cele mai cautate si utilizate medicamente in Romania , datorita efectelor sale calmante imediate. Astfel, el poate fi gasit in orice farmacie, fiind achizitionat fara nici un fel de restrictie. Ceea ce nu se stie insa este faptul ca, in mod paradoxal, medicamentul este extrem de nociv, el afectand grav sanatatea oamenilor din cauza substantei nimesulid. Aulin provoaca, conform specialistilor din domeniu, complicatii hepatice si chiar decesul.

Avertisment chiar in tara producatoare !!!

In 1999, o echipa de medici portughezi a publicat un studiu prin care se afirma ca medicamentul Aulin a produs afectiuni hepatice extrem de severe in cazul a doi copii care, in final, au decedat. Tocmai din aceasta cauza, pe 24 martie 1999, Portugalia a decis retragerea de la comercializarea pentru copii a produsului. Trei ani mai tarziu, mai exact in 2002, Finlanda si Turcia au hotarat si ele scoaterea de pe piata a medicamentului Aulin. Cercetarile au continuat si, recent, in urma unui studiu realizat pe parcursul a 16 luni, Agentia Europeana de Evaluare a Produselor Medicale (EMEA) a interzis administrarea acestui medicament copiilor sub 12 ani. De asemenea, Comisia Europeana a Medicamentului a reluat, spre analiza, nimesulidul, in vederea retragerii sale de pe teritoriul intregii Uniuni Europene.

Si Consiliul Irlandez pentru Siguranta Medicamentelor a atras atentia asupra pericolului pe care il prezinta nimesulidele. Autoritatile irlandeze au comandat de curand un studiu pe 9.000 de pacienti, pentru a se evalua, cu exactitate, efectele nimesulidelor. Pana la aflarea rezultatelor, care vor putea fi date publicitatii dupa un timp indelungat, medicamentul a fost suspendat, fiind emisa o avertizare oficiala catre toti doctorii care prescriu retete sa fie "constienti de potentialul nimesulidelor de a distruge ficatul".

Insuficienta hepatica grava

Nimesulidele sunt un grup de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Acest grup de medicamente, dintre care cel mai cunoscut, comercializat si folosit e Aulin, este indicat, de catre numerosi medici si cercetatori, ca fiind cauza unei serioase hepato-toxicitati, primul caz de insuficienta hepatica grava aparand in 1999. Mai multe estimari ale riscului toxicitatii indus de nimesulide, bazate pe un sistem spontan de raportare catre baza de date a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), arata ca nimesulidele reprezinta cel mai mare factor de risc pentru distrugerea ficatului, in comparatie cu alte medicamente AINS.

Periculos si scump

Pe langa faptul ca produce efecte secundare extrem de daunatoare sanatatii, in Romania , Aulin se comercializeaza la un pret dublu fata de cel cu care se vinde in alte tari din Europa, incalcandu-se astfel Ordinul nr. 612/2002 privind modul de calcul al preturilor la medicamentele de uz uman.

Potrivit actului normativ, pretul se stabileste prin "comparatie cu minimum trei tari din Europa in care medicamentele sunt inregistrate (de regula: Republica Ceha, Republica Bulgaria , Republica Ungara). (...) In situatia in care cele trei tari de comparatie nu sunt edificatoare se vor lua ca etalon de comparatie si alte tari precum Republica Polona, Republica Slovaca, Republica Austria, Regatul Belgiei, Republica Italiana etc". Astfel, conform ordinului, pretul cu care Aulinul este comercializat in Romania trebuia sa fie cel mult egal cu cel practicat spre exemplu in Cehia sau Italia. Lucrurile nu stau insa intocmai. Ba dimpotriva. Aulin se vinde la un pret mult mai mare decat in Cehia si aproape dublu fata de cel practicat pe piata italiana. Concret, daca in Italia 30 de pastile de Aulin costa 4,43 de euro (adica aproximativ 14,40 RON), in Romania doar 15 pastile se vand cu 16,71 RON (aproximativ cinci euro).

Copii ucisi de nimesulid

De-a lungul timpului, Aulin a facut victime in majoritatea tarilor in care a fost comercializat. Astfel, in Belgia au existat 83 de cazuri de insuficienta hepatica provocata de substanta nimesulid care se regaseste si in Aulin. In Italia au fost semnalate 225 de asemenea cazuri, iar in Elvetia 33. Mai grav, in Portugalia doi copii au murit dupa ce le-a fost administrat medicamentul Aulin.

Pe de alta parte, in New Delhi , India , au existat mai multe acuzatii penale impotriva companiei farmaceutice locale care producea nimesulide, deoarece nu erau indicate avertizari referitoare la potentialele efecte secundare la copii sub 12 ani. Si aceasta tara a decis retragerea medicamentului de pe piata. La fel s-a intamplat cum s-a intamplat in Japonia, Finlanda , Israel sau Sri Lanka .

Iata insa ca in Romania acest medicament se vinde fara probleme si in cantitati uriase. Asta chiar daca fostul presedinte al Agentiei Nationale a Medicamentului (ANM), dr. Ioan Fulga, a avertizat public, nu demult, ca Aulin a fost interzis in mai multe tari din Europa, deoarece contine substanta nimesulid, care poate provoca, cum spuneam, reactii adverse hepatice severe si chiar moartea. Semnalul de alarma tras de acesta a fost insa ignorat, iar, in continuare, Aulinul poate fi cumparat din orice farmacie din tara noastra. Fara ca pacientii care folosesc Aulin sa cunoasca efectele nocive ale acestuia. Este drept, pe prospectul medicamentului sunt trecute mai multe avertizari despre reactiile adverse pe care Aulinul le provoaca. Ele sunt scrise insa cu litere foarte mici si sunt destul de ambigue. Pe de alta parte, strigator la cer este faptul ca Aulinul continua sa fie comercializat in Romania cu toate ca firma producatoare si cea care il vinde - respectiv Helsinn Birex Pharmaceuticals Ltd. din Irlanda si CSC Pharmaceuticals Handels Gmbh din Austria - recunosc pericolul mortal al acestuia.

Retras in Spania, interzis in SUA

Un studiu stiintific nepublicat mult timp, dar ale carui concluzii au fost disponibile din 2003, releva pericolul extrem pe care il reprezinta nimesulidele si, implicit, Aulin.

Astfel, s-a ajuns la concluzia ca "nimesulidele cresc riscul consecintelor nefavorabile hepatice cu 30% la pacienti care nu au avut niciodata probleme hepatice sau renale". In plus, specialistii au stabilit ca "nimesulidele cresc riscul consecintelor nefavorabile hepatice cu 90% la pacienti care au avut probleme hepatice sau renale". Independent de acest raport "discret", rapoarte similare, dar mai putin categorice, indicand consecintele hepatice posibile ale nimesulidelor, au fost publicate in 1999, de catre Jurnalul Medical Lancet, si de catre Anuarul Farmacoterapiei, in 2002.

In prezent, medicamentul este interzis in Spania, Turcia, Finalnda, Japonia , Israel , Sri Lanka si India . Pe de alta parte, trebuie spus ca Aulin nu se poate cumpara in tari precum SUA, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelanda sau Canada, acolo unde firmele producatoare sau care comercializeaza medicamentul nu au primit aprobarile necesare. Tocmai din cauza reactiilor adverese asupra ficatului pe care Aulinul le provoaca.

In atentia Consiliului Europei

In Romania , dar si in alte tari in care se comercializeaza mari cantitati de Aulin, au existat, de ochii lumii, cateva incercari de a studia, din punct de vedere al efectelor secundare, reactiile pacientilor. In realitate insa, majoritatea incercarilor au fost sponsorizate, finantate sau dirijate de cercetatori asociati firmelor producatoare de Aulin. Drept urmare, aceste asa-zise studii nu reprezinta decat praf in ochii pacientilor si publicului larg, aruncat de producatorii si comerciantii de medicamente.

Numai ca situatia s-ar putea schimba in viitorul nu foarte indepartat, datorita semnalelor de alarma trase de medicii din tarile in care Aulin a fost retras de pe piata si interzis. Datorita acestor semnale, conform procedurii uzuale in tarile europene, problema nimesulidelor a fost supusa dezbaterii Consiliului Stiintific al Consiliului Europei si Comitetului pentru Brevetarea Produselor Medicale (CBPM). Imediat ce CBPM isi va incheia evaluarea, decizia va fi comunicata tuturor statelor membre pentru a fi implementata.

Teste de siguranta, picate

Fiecare medicament trebuie sa treaca doua teste, esentiale pentru lansarea lui pe piata: testul de siguranta si cel de eficacitate. Rapoartele referitoare la efectele secundare serioase ale unor medicamente realizate in tari care au un sistem eficient de supraveghere post-marketing reprezinta un indicator extrem de concludent: nimesulidele si, implicit, Aulin, sunt medicamentele cu cele mai multe "caderi" la testele de siguranta. La inceputul acestui an, dupa moartea unui pacient datorata unei insuficiente hepatice, precum si a altora din cauza ca aveau nevoie de transplant de ficat, s-au mai inregistrat alte 109 de semnalari de reactii adverse ale medicamentelor ce contin nimesulide (66 dintre ele avand legatura cu ficatul). Imediat, oficialii Agentiei Nationale de Medicina din Finlanda au ordonat suspendarea de la vanzare, in 72 ore, a medicamentelor gen Aulin, avertizand, totodata, asupra caracterului urgent si a seriozitatii respectivei masuri. Si in Spania s-au luat aceleasi masuri, ba chiar mai drastice: toate stocurile existente au fost retrase, iar pacientii au fost avertizati sa nu mai foloseasca medicamentele care contin nimesulide. Turcia, de asemenea, a interzis folosirea nimesulidelor.

[ ... ]