Gardenia

Gardenia

Gardenia (familia Rubiacee) este o planta cu aspect de arbust, care se cultiva cu greutate, deoarece necesita ingrijiri atente si constante.

Este o planta delicata, apreciata totusi din multe motive: frunzele lucioase, verde inchis, persista un an intreg si creeaza un contrast cu florile minunate, albe - crem, foarte intens parfumate.

In casa atinge rareori un metru inaltime. Inaltimea ei obisnuita este de 50-100 de cm, iar diametrul tot de 50-100 de cm. Este o planta care infloreste vara sau iarna, are nevoie de lumina indirecta si de udare abundenta.

Cultivare

In martie-aprilie, replantati-o, fiind atenti in mod deosebit sa nu alterati radacinile. Folositi un compost calcaros pe baza de turba sau de pamant fertil, preparat dintr-o parte de pamant fertil sterilizat, una de balegar bine descompus si una de turba, la care adaugati o cantitate mica de nisip si bucatele de mangal.

Primavara si vara, amestecul trebuie mentinut in permanenta umed, udandu-l abundent cu apa calduta, necalcaroasa.

Gardenia are nevoie de multa lumina, dar indirecta. Mai mult, trebuie mentinuta la temperatura de 21 de grade Celsius. Daca aceasta este mai ridicata, transferati planta intr-un loc cu penumbra.

Toamna si iarna, mentineti planta la caldura si la cel putin 13 grade Celsius. Udati-o atat cat sa mentineti compostul umed si, in cazul plantelor care infloresc iarna, administrati un ingrasamant lichid, cand apar florile.

Mentineti aerul umed stropind apa numai asupra frunzelor. Asezati gardenia intr-un loc luminos, bine aerisit, dar protejat de curentii de aer.

Reproducere

Prelevati butasi din vlastarele tinere si viguroase - operatia se efectueaza intre lunile ianuarie si martie. Taiati-i lungi de 8 cm si tratati-le partea inferioara cu hormoni rizogeni, apoi plantati-i intr-un amestec de nisip si turba, in parti egale.

Pentru a obtine o inradacinare corespunzatoare, folositi o ladita pentru multiplicare, asezata la 18-21 grade Celsius, la adapost de razele soarelui, si mentineti amestecul usor umed. Plantele obtinute din butasi infloresc dupa 2-3 ani.

Specii si varietati horticole

Gardenia jasminoides (sin. Gardenia augusta), originara din China si Japonia, are tulpini lemnoase, frunze lucioase verde inchis si flori albe, parfumate. Infloreste in miezul verii.

Gardenia thunbergia este un arbust sau un copacel compact, originar din Africa de Sud. Are frunze verzi, ample, lungi de pana la 15 cm. Florile parfumate sunt albe - crem si apar toamna, fiind succedate de fructele ovale, cenusii.

ATENTIE !

Apa si lumina insuficiente determina caderea florilor si opacifiaza frunzele. Paianjenul rosu apare atunci cand aerul este uscat si se combate cu acaricide adecvate.

[ ... ]

Anthurium

Anthurium

Anthurium, intalnita sub denumirea populara de ”floarea flamingo”, este o planta tropicala, ale carei origini se gasesc pe continentul sud-american. Planta ANTHURIUM este decorativa prin florile sale delicate, protejate de o frunza modificata numita spata, carnoasa si colorata, in functie de specie, in alb, roz, portocaliu sau rosu.



Planta se cultiva, in tarile ei de origine, pentru florile taiate pe care le putem intalni si in florariile noastre.

Ea poate fi crescuta si in ghiveci, fiind o planta perena care, in conditii propice, va inflori foarte des. Daca ati cumparat un ghiveci cu Anthurium, primul lucru de care trebuie sa tineti cont este lumina.

Anthurium are nevoie de lumina pentru a dezvolta tijele florale, dar tineti cont ca soarele direct nu ii face bine. In mediul sau natural, Anthurium creste la adapostul copacilor.




In zilele foarte insorite de vara puteti rezolva acest neajuns asezand ghiveciul in spatele unei perdele de culoare deschisa, sau pe pervazul unei ferestre orientate spre est sau spre nord.

Nu lasati copiii sa se joace cu aceasta planta! Contine substante toxice care pot provoca iritatii!


Anthuriumului ii place mult caldura in nici un caz ea nu trebuie sa scada sub 15 grade Celsius.

Temperatura ideala pentru anthurium este de 25 de grade Celsius, in conditii de umiditate ridicata. Umiditatea se obtine usor, pulverizand periodic planta cu apa. Udati des in perioada verii, lasand suprafata solului sa se usuce putin intre doua udari.

In niciun caz apa nu trebuie sa balteasca in ghiveci, frunzele se vor ingalbeni, uneori apar pete nerge sau maronii, iar radacinile vor incepe rapid sa putrezeasca. Iarna udarile se raresc, iar planta va intra intr-o perioada de semi-repaus.

Daca aveti posibilitatea, folositi apa de ploaie colectata in vase largi; apa de la robinet contine carbonati de calciu si magneziu, care schimba aciditatea solului.

Atentie in privinta pamantului din ghiveci! Anthurium se va replanta obligatoriu o data la doi-trei ani, intr-un sol acid, format dintr-un amestec de pamant de padure si turba. Nu plantati Anthuriumul in pamantul de flori obisnuit, pe care il gasiti in florarii.

Excesul de umiditate din sol creeaza un mediu propice pentru dezvoltarea unor ciuperci precum Fusarium, Rhizoctonia sau Phytophtora.

Ghiveciul trebuie sa fie bine drenat si ar fi bine sa renuntati la clasica tavita de sub vas. Ca regula generala, tineti minte ca este de preferat sa udati mai des, dar in cantitati mici.

[ ... ]

EUPHORBIA PULCHERRIMA

EUPHORBIA PULCHERRIMA

Sau STEAUA CRACIUNULUI

Lumina si temperatura

Ii place lumina puternica, chiar si soarele direct, dar in zilele de vara trebuie ferita de insolatie si amplasata intr-un loc usor umbrit. Se vor evita locurile aflate la sud sau la vest.
Temperatura optima este de 18-20 gr. celsius ziua si 15-18 gr. celsius noaptea.

Frunze si flori

Frunzele sunt mari, eliptice sau ovale, de culoare rosie, roz, galbena sau alba, dand impresei unei stele. De fapt, adevarata floare mica, galbena, lipsita de sepale si petale este androceul in forma de cupa. Perioada de inflorire este din noiembrie pana in februarie. Frumusetea plantei este data de frunzele bazale numite bractee ce se coloreaza in rosu inainte de Craciun. ''Florile'' se mentin pe frunze circa 3-4 luni.

Solul trebuie sa fie usor si poros, un amestec de turba, pamant de flori si nisip, bine drenat, cu un pH de 6-6,5.

Udarea Solul trebuie sa fie in permanenta umed pana la inceputul toamnei. Apa cu care se uda planta nu trebuie sa fie dura.

Iubeste aerul umed, deci pulverizarea se va face zilnic sau o data la 2 zile.

Ingrãsãmintele se vor aplica numai in perioada de crestere si inflorire a plantei, o data la 2 saptamani, folosind un ingrasamant bogat in Molibden.

Inmultirea se face prin butasi obtinuti din aprilie pana in august selectionati de la planta mama sanatoasa si inradacinati in substrat de perlit sau nisip, cu pet ''in cap''. Butasii, avand lungimea de 10-12 cm si varsta minima de 5-6 saptamani, se planteaza la o adancime de 3-4 cm. Inradacinarea dureaza 4 saptamani, dupa care butasii se planteaza in ghivece cu diametrul de 6-8 cm. Inainte de plantare, butasii trebuie sa stea o perioada de timp in apa calduta (25-30 gr. celsius) pentru indepartarea latexului care impiedica inradacinarea.
O alta metoda de inmultire este prin seminte, dar este un proces anevoios, de lunga durata.

Conditii de iernare

Dupã înflorire planta intrã în repaus pînã primãvara. Se va tine într-un loc rãcoros, dar temperatura nu trebuie sã scadã sub 10 grade Celsius. Se va reduce udarea si se va întrerupe fertilizarea.


Boli si daunatori

Caderea frunzelor este cauza de excesul de apa, de curentii de aer rece si de schimbarea brusca a temperaturii. Insuficienta apei provoaca ofilirea frunzelor. Patarea frunzelor se datoreaza lipsei mineralelor din sol.

Îngrijire

Primãvara, dupã iesirea din perioada de repaus, se transplanteaza de 1-2 ori in vase din ce in ce mai mari. Taierile pentru corectarea inaltimii si a formei plantei se vor executa tot primavara. Ciupirea varfurilor se va face pentru a stimula ramificarea. Este bine ca planta sa nu fie mutata sau miscata din locul in care a fost pusa. Daca este posibil pe timpul primaverii si al verii este bine sa fie tinuta afara, sau pe balcon.
Bracteelele lungi, mari, intens colorate, avand o stralucire deosebita sunt datorate corelatiei favorabile dintre lumina si temperatura. Cultivatorii recomandã ca, pentru a produce bractee si în anul urmãtor, planta sã fie tinutã timp de 14-15 ore pe zi în întuneric total, începînd din mijlocul lui septembrie pînã în mijlocul lui noiembrie. În tot acest timp, temperatura trebuie sã fie de 10 grade Celsius. Acest lucru se poate obtine foarte usor, dacã planta este acoperitã cu o pungã neagrã de la ora 17 pînã a doua zi la 8. Se spune cã în aceastã perioadã, doar 5 minute de luminã de la un bec de 60 W vor duce la întîrzierea înfloririi cu 2 sãptãmîni. Pe toatã perioada în care se aplicã acest tratament se continuã udarea si fertilizarea. Acest tratament se întrerupe în momentul aparitiei primelor bractee colorate.

Surse bibliografice:
http://www.gradina-online.ro/POINSETIA_Euphorbia_pulcherrima_A3656.html
http://www.gradinamea.ro/tag/inmultire+poinsetia
http://www.ele.ro/articol_3567.html
Elena Selaru-Plante de apartament

[ ... ]

KALANCHOE

KALANCHOE

Kalanchoe este o planta nativa din Madagascar si Africa. Genul Kalanchoe cuprinde circa 130 de specii de plante, in marea majoritate suculente, dintre care cateva se adapteaza foarte bine la cultivarea in apartament si sunt apreciate pentru frunzele frumoase (bogate, verzi, groase, lucioase si suculente) si pentru florile de diferite culori: roz, rosu, portocaliu sau galben.

In mod natural, infloresc primavara, dar pot fi fortate pentru a inflori in preajma Craciunului, fiind o planta folosita adesea in decoratiunile de sarbatori sau oferita in dar cu aceasta ocazie. Specia pusa cel mai des in vanzare este Kalanchoe blossfeldiana.

Cultivare

Desi adesea se trateaza ca si plante anuale, multe Kalanchoe infloresc an dupa an, in general primavara. Imediat ce florile se ofilesc, pedunculii florali trebuie taiati deasupra primei perechi de frunze, pentru ca prezenta lor sa nu slabeasca planta; dupa aceasta operatie, o puteti replanta.

Primavara si vara, udati abundent planta, permitand pamantului sa se zvante intre doua udari succesive. La fiecare patru saptamani, diluati in apa un ingrasamant lichid. Mentineti planta la temperatura casei si in plina lumina, dar la adapost de razele directe ale soarelui.

Toamna si iarna, reduceti cantitatea de apa. Pamantul trebuie sa fie doar usor umed, motiv pentru care trebuie sa-l lasati sa se zvante intre doua udari consecutive. Administrati ingrasaminte la fiecare doua saptamani si mentineti o temperatura de cel putin 10 grade Celsius.

Reproducere

Se pot obtine butasi de la extremitatile tulpinilor - taiati-i cu lungimea de 8-10 cm si lasati-i sa se zvante timp de doua zile. Presarati putina pulbere de hormoni rizogeni pe suprafata taiata si plantati-o apoi intr-un pamant pentru cactusi, amestecat cu putin nisip grosier.

Tineti butasii la 21 de grade Celsius si la lumina indirecta, pana se inradacineaza, apoi tratati-i ca si pe plantele adulte. Unele specii dezvolta pe marginile frunzelor propagule care pot fi desprinse cu delicatete si plantate intr-un pamant pentru cactusi.

Pericole si precautii

Atentie la excesul de apa care produce putrezirea frunzelor si a radacinilor (in schimb, lipsa apei este mai bine tolerata).

Prezenta unor formatiuni pufoase, albe, pe tulpini si frunze, indica prezenta cosenilelor fainoase: puteti sa le indepartati cu o pensula inmuiata in alcool denaturat sau stropind planta cu un insecticid specific.

preluat de pe http://www.eva.ro/

[ ... ]

MARANTA

MARANTA

Maranta Leuconeura



Planta tropicala cu frunze late, ovale, lungi de pana la 19 cm si late de 10 cm. Pentru a-si conserva umezeala, frunzele se pliaza noaptea, de aici si denumirea populara data de americani, Planta-care-se-roaga . Florile sunt mici, albe cu pete purpurii si nu sunt foarte frumoase. Maranta este crescuta mai ales pentru foliajul sau fin texturat. Petele de pe frunze se inchid la culoare pe masura ce planta imbatraneste.

Cultivare si ingrijire

Maranta leucoreura are nevoie de umbra, temperaturi crescute si foarte multa umiditate pentru a se dezvolta maxim. Ele se cultiva cel mai bine in sera sau teranium. Temperaturile ideale in care trebuie tinuta planta variaza intre 15 si 10 grade Celsius. Asigurati-i destula lumina puternica, filtrata, dar nu o plasati niciodata in plin soare. Compostul din ghiveci trebuie sa fie usor drenabil, amestecat cu turba, pentru ca pamantul trebuie sa fie usor acid; folositi un amestec de 2 parti turba la 1 parte lut si 1 parte nisip. Pamantul trebuie sa fie potrivit de ud, dar niciodata saturat cu apa sau uscat complet. Iarna, cand planta intra in perioada de repaus pamantul nu trebuie sa fie foarte umed, si se recomanda sa il lasati sa se usuce intre udari. Nu lasati apa sa ramana pe coroana; radacinile putrezesc usor. Maranta se trateaza saptamanal cu fertilizator.

Maranta are radacini adanci, deci trebuie plantata in ghivece adanci. Planta se comporta bine daca o taiati pentru a-i da forma, cel putin de 2 ori pe an; aceasta practica ajuta planta sa creasca viguroasa. Transplantarea in alt ghiveci trebuie facuta numai daca si cand radacinile sau planta s-au dezvoltat atat de mult ca dau pe dinafara. Se planteaza intr-un ghiveci mai mare primavara, perioada in care puteti diviza radacinile.

Inmultire: primavara, prin divizare.

Probleme

- Aerul uscat poate fi o problema pe timpul iernii, si este una din cauzele aparitiei unor pete maronii pe marginile frunzelor. In acest caz asezati planta printre altele, pentru a-i crea un mediu mai umed sau asezati langa ghiveciul cu maranta un vas cu apa. O alta cauza a patarii frunzelor este clorul si fluorul din apa de udat; folositi apa care a stat 24 de ore intr-un vas deschis.
- Este posibil ca Maranta sa se usuce sau sa se ofileasca dupa ce a inflorit. Ingrijiti planta normal si in scurt timp ea isi va reveni.

Lavinia Rorich
05.12.2005
copyright @ Gradinamea.ro

Sunt mai multe tipuri de Maranta, toate asemanandu-se la conditiile de crestere si cultivare :

Maranta Zebrina



Maranta Makoiana

[ ... ]

CROTONUL (CODIAEUM VARIEGATUM)

CROTONUL (CODIAEUM VARIEGATUM)

Intr-un cuvant, crotonul este "impresionant". Este un arbust cu frunze carnoase, cu un model care le face sa para a fi pene colorate. La inceput frunzele de croton sunt verzi, dar pe parcurs isi schimba culoarea in galben, portocaliu sau rosu; la aceeasi planta exista mai multe culori, lucru care face din croton o planta unica.



Crotonul a inceput sa fie cultivat ca planta de interior de putin timp. Initial, frunzele sale erau folosite in aranjamente florale. Exista multe varietati din aceasta specie, diferentele dintre ele fiind in principal lungimea frunzei, daca sunt plate sau inguste, sau chiar ondulate.



Ingrijire si cultivare

Crotonul nu e usor de ingrijit, el necesita experienta si cunostinte. Conditiile de baza pentru dezvoltare sunt multa lumina, temperatura potrivita, udare adecvata si multa umiditate atmosferica.

In primul rand, orice croton are nevoie de multa lumina pentru a-si pastra culorile intense, desi varietatile mai noi se dezvolta bine si in conditii de lumina mai slaba. Oricum, lumina din plin si temperaturi moderate sunt factorii care asigura colorile vii ale frunzelor si cresterea rapida a plantei in general. Cu alte cuvinte, cu cat primeste mai multa lumina, cu atat frunzele vor avea culori mai aprinse. Pe perioada de iarna puteti lasa planta sa stea direct in lumina soarelui, atunci cand e cazul. Vara crotonul trebuie sa primeasca numai lumina filtrata.

Crotonul nu suporta bine temperaturile prea ridicate sau prea mici - temperatura ideala este in jur de 20 grade Celsius. Evitati deci fluctuatiile de temperatura si tineti ghivecele cu croton departe de curentii de aer - altfel frunzele vor cadea. In general, daca temperatura este prea scazuta, planta va pierde foarte repede toate frunzele.

Daca vedeti ca frunzele din partea de jos a plantei cad, au culori palide sau pete maronii, atunci inseamna ca trebuie sa cresteti gradul de umiditate din camera. In acest caz, stropiti frunzele cu apa zilnic; mai puteti folosi un umidificator sau metoda ce tava cu pietricele si apa (o tava mai mare cu apa si un strat de pietricele pe care asezati ghivecele).

De obicei, in timpul verii, desi este lumina mai mult decat suficienta, temperaturile crescute duc la modificarea culorii frunzelor - ele devin mai pastelate. Pentru a evita acest pericol, mutati ghiveciul in cel mai racoros loc din casa si reduceti tratarea plantei cu substante fertilizatoare (prea mult ingrasamant are acelasi efect asupra crotonului ca si temperaturile crescute).
Iarna crotonul creste mai incet pentru ca planta intra in perioada de repaus, dar culorile frunzelor vor ramane la fel de vii, daca lumina este adecvata.

Crotonul trebuie tratat cu fertilizator lichid o data la cateva luni, incepand din primavara si pana toamna - dar nu iarna.

Compostul trebuie sa fie usor, cu mult muschi si drenaj foarte bun. Trebuie neaparat sa adaugati si perlita in amestec pentru a se mentine umiditatea, deoarece crotonul au nevoie de multa apa - se usuca imediat daca pamantul se usuca (isi revine daca il udati iar in timp util). Udati regulat si din abundenta; nu uitati sa goliti tavita ghiveciului de apa adunata pentru ca sa nu putrezeasca radacinile. Petele maronii de pe frunze sunt de asemenea semn ca pamantul din ghiveci este prea umed.

Crotonul trebuie plantat intr-un ghiveci nu foarte mare si trebuie transplantat numai cand radacinile au consumat absolut tot compostul. Cel mai bun moment de transplantarea este primavara, cand se mai incalzeste vremea.

Pentru a avea o planta cu mai multe ramificatii si pentru a-i controla forma, ciupiti varfurile ramurilor. De asemenea, efectuati taieri de cate ori credeti ca e nevesar si nu aruncati partile taiate pentru ca crotonul se inmulteste foarte usor prin butasi. O singura frunza poate prinde radacini daca o tineti in apa (mai intai lasati-o pana nu mai curge nici un pic de seva) si o puteti planta imediat dupa aceea. Nu uitati, atunci cand taiati crotonul, ca seva alba este toxica si poate pata materialele textile sau poate provoca iritatii ale pielii.

Boli si daunatori

Desi crotonul este foarte rezistent la boli si daunatori, uneori poate si afectat de purici si rareori de coleoptere. In cazul puricilor, curatati frunzele bine, mai ales pe partea inferioara, cu un burete si apa calduta; dupa aceasta stropiti-le cu un amestec de apa calduta, 2-3 picaturi de detergent de vase si spirt, sau cumparati o solutie speciala de la magazin. Substantele chimice din produsele pentru flori sunt prea toxice pentru a fi folosite la plantele de interior, asa ca se recomanda ca folosirea lor sa fie evitata iarna, cand camerele nu se pot aerisi la fel de bine ca vara.

Nu uitati ca plantele sanatoase sunt mai putin sensibile la atacul insectelor. Cel mai bun mod de a preveni astfel se infectii este sa curatati frunzele (pe ambele parti) cat mai des.

In afara de aspectul colorat, crotonul este si o incercare pentru toti cei care iubesc plantele de apartament si vor sa le vada sanatoase si frumoase.

preluat de pe http://www.gradinamea.ro/

[ ... ]

AZALEEA

AZALEEA

Azaleea(Rododendron) este o planta perena cu crestere arbustiva. Pretentiile pentru caldura sunt diferite in functie de stadiul de crestere al plantei, de executarea anumitor lucrari si de nivelul celorlalti factori de mediu.

Temperatura convenabila pentru crestere este de 22-25 grade C ziua si 16-18 grade C noaptea. Cresterea este mult incetinita sub temperaturi de 13 gradeC. Temperatura substratului si a apei au o importanta egala cu cea a aerului. Udarea plantei cu apa rece are drept consecinte aparitia de cloroze si incetinirea cresterii.

Intensitatea si durata luminii influenteaza cresterea azaleei. Este evident ca si calitatea luminii influenteaza cresterea plantei. Apa este un factor extrem de important in cultura de Azaleea(Rododendron), necesitand multa apa, mai ales vara; substratul nu trebuie sa se usuce niciodata. Apa dura se dedurizeaza, apa de ploaie este ideala.



Substratul de cultura trebuie sa aiba un continut ridicat in materie organica si capacitate mare de retinere a apei. El se alcatuieste din turba, scoarta de copaci, cetina de brad, balegar.

Inmultire la Azaleea(Rododendron) se poate face prin altoire sau prin butasi semi-lemnosi. Butasii, lungi de 3-4 cm se recolteaza in lunile ianuarie-februarie, din varfurile lastarilor si se inradacineaza in nisip. Inradacinarea este foarte dificila, de aceea este bine sa se foloseasca in acest sens hormoni rizogeni.

Fertilizarea se aplica cu solutii minerale in concentratie redusa.

Dupa trecerea florilor, daca este cazul se face traansplantarea in ghivece mai mari. In general, este bine sa nu se foloseasca vase prea mari, si mai ales, sa nu fie prea inalte. In luna mai se fac taierile de corectie a plantei.

In primul rand se elimina florile trecute, aplicandu-se taietura sub ele. Lastarii lacomi, subtiri, prost plasati se inlatura.

Vara se acorda urmatoarele lucrari de ingrijire: udarea prin pulverizare, umbrirea prin amplasarea plantei intr-un loc ferit de insolatie, ingrasarea in cateva etape (3-6) si eventula combaterea bolilor si daunatorilor.

Toamna se face transferarea plantei in locuri racoroase si luminate pentru parcurgerea perioadei de repaus. Prin aceste lucrari Azaleea se pregateste pentru o noua inflorire catre primavara anului viitor.

[ ... ]

SAINTPAULIA (VIOLETA AFRICANA)

SAINTPAULIA (VIOLETA AFRICANA)

Violeta de camera este originara din Africa si nu este aceeasi cu violeta de Parma care creste afara si infloreste primavara devreme.

Planta este mica, inalta de numai 10-15 cm, cu frunzele asezate intr-o rozeta aproape perfecta si florile concentrate mai mult in centrul ei. Ele pot fi simple sau involte, unicolore sau bicolore pe nuante de albastru, violet, roz, rosu, alb.

Intreaga planta este deosebit de fragila. De asemenea, sistemul radicular fin, fibros, dezvoltat mai mult in stratul superficial al pa mantului.

Violeta de camera infloreste aproape tot anul, cel mai mult insa primavara si toamna.

Saintpaulia creste si infloreste bine in camere calduroase (20-22°C), bine luminate, dar fara soare direct pe plante, care provoaca la inceput pete galbene si apoi necrozarea si uscarea frunzelor. Amplasarea cea mal buna a plantelor este in camerele cu ferestre vestice.

Substratul de cultura trebuie sa fie poros, cu textura grosiera, care sa asigure o buna caldura si oxigenare pentru radacini. Este foarte important ca ghiveciul sa nu fie inalt.

Udarea este lucrarea principala de ingrijire. Se are grija sa se ude cu apa nu prea rece, chiar calduta si numai atunci cand pamantul de la suprafata se usuca, putin.

Apa se toarna in farfurie sau pe marginea ghiveciului, iar excesul din farfuria de scurgere se indeparteaza dupa ce pamantul s-a umezit bine.

Umezeala aerului este foarte importanta. Pentru asigurarea unei atmosfere mai bogat in apa este bine ca ghivecele sa stea pe un strat de pietris care se mentine umed.

Fertilizarea de 2 ori pe luna este necesara daca se are in vedere ca planta creste si infloreste aproape continuu. Solutia de ingrasaminte este bine sa contina mai mult potasiu si sa aiba o concentratie de 0,1-0,2%.

Daca planta are tendinta sa formeze multe frunze in detrimentul infloririi este indicat sa se rupa o buna parte din ele, stimulandu-se astfel formarea florilor.

Aceasta planta se inmulteste foarte usor prin butasi din frunze, care pot fi inradacinati si in pahare cu pamant. Prinderea lor si formarea de plante noi dureaza circa 2,5-3 luni.

Inmultirea se poate realiza si prin despartirea plantelor mari. Practic, se scoate planta din ghiveci si se separa fiecare rozeta de frunze ce se planteaza individual in ghivece mici. Este bine ca aceasta inmultire sa se faca primavara si toamna, inaintea perioadelor de inflorire maxima.

[ ... ]

SPATHIPHYLLUM

SPATHIPHYLLUM

Informatii botanice
Spathiphyllum face parte din familia Araceae care mai include; Aglaonema, Anthurium, Caladium, Dieffenbachia si Philodendron.
Spathiphyllum este destul de usor de cultivat. Planta este cutivata ca o planta decorativa atat prin frunzele de un verde inchis cat si prin florile albe foarte decorative. Substrat
Spathiphyllum ca dealtfel majoritatea plantelor tropicale infloreste in aproape orice sol bine drenat. Majoritatea crescatorilor folossc un amestec de turba, scoarta si nisip.
Cu toate ca Spathiphyllum este cultivata in ghivece de 7.5 - 42 cm cele mai des folosite sunt ghivecele de 15, 20, 25, 35 cm.

Apa
Udarea se face in general saptamanal functie de conditiile de mediu ale locului unde se gaseste planta (caldura, umiditatea atmosferica, lumina, etc.).
Multi cultivatori pun foarte multa apa astfel incat pamantul musteste, solul trebuie mentinut jilav dar nu trebuie ca apa sa fie in exces. pamantul trebuie sa se usuce putin intre doua udari. Uscarea excesiva a solului poate duce la ofilirea si ingalbenirea frunzelor.
Cand udati planta folositi apa la temperatura camerei. Daca folositi apa de la reteau de apa a orasului lasati-o o periada pentru ca, clorul sa se poata evapora.

Lumina
Spathiphyllum supravietuieste lumini scazute din interiorul locuintei dar prefera camerele luminoase. Se pot aseza langa ferestrele sudice in spatele perdelei. Nu se vor pune plantele in soare direct deoarece frunzele vor fi arse.

Fertilizarea
In general Spathiphyllum nu are nevoie sa fie fertilizat. Daca totusi doriti sa il fertilizati puteti folosi un fertilizat echilibrat (ca de exemplu 20 - 20 - 20) (N - P - K).
Plantele de interior cresc in general incet si de aceea nu prea au nevoie de fertilizare. Cand fertilizati folositi o concentratie de aproximativ 1/4 din cea recomandata.
Fertilizarea in exces poate duce la arderea varfurilor radacinii.

Temperatura
Spathiphyllum prefera o temperatura in timpul zilei intre 20 - 29 oC si 15 - 24oC. Curentul si temperaturile scazute (5 - 10oC) incetinesc considerabil cresterea. Perioadele in care temperaturile scad sub 5oC pot cauza distrugeri ale frunzelor, tulpini si radacini.

Umiditatea atmosferica
Umiditatea ideala este cuprinsa intre 25 - 30% dar Spathiphyllum poate tolera pe o perioada lunga si o umiditate de 10 - 15%.

Boli si daunatori
Unul din marile avantaje ale cultivarii Spathiphyllum este acela ca are putine probleme cu daunatorii.
Cele mai intalnite probleme sunt bolile radacinii si ale tulpinii si ele sunt datorate in special surplusui de apa.
Deoarece Spathiphyllum are frunze late aceste trebuiesc sterse periodic cu o carpa umeda pentru a inlatura praful ocazie cu care vor fi inlaturati si o seama de daunatori care se aduna in general pe partea inferioara a frunzelor.

Inmultirea
Inmultirea se poate face prin seminte sau prin divizarea tufei.
Pe scara industriala inmultirea se face "in vitro".

[ ... ]

DIFFENBACHIA

DIFFENBACHIA

Datorita aspectului spectaculos al frunzelor sale, dieffenbachia este o planta indragita si des utilizata atat in decorarea caselor cat si a birourilor sau a spatiilor publice.

Ea poate fi asezata in incaperi mari, luminoase, gradini de iarna, solitar sau in combinatii cu alte plante care au aceleasi cerinte fata de factorii de mediu, formand aranjamente decorative.

Dieffenbachia este o specie originara din zona padurilor tropicale din America Centrala si Africa de Sud. Aceasta planta este foarte decorativa si cautata datorita foliajului frumos panasat si a tulpinii groase, ce capata odata cu varsta aspectul unui trunchi frumos imbracat cu frunze mari.

Ea are tendinta de a se degarnisi de frunzele bazale, pastrandu-si doar un manunchi de frunze in varf. Florile, albe, neinteresante comparativ cu frunzele, apar doar la plantele de mai multi ani si sunt tipice familiei Araceae, din care face parte.

Genul Dieffenbachia cuprinde cca 35 de specii, din care s-au obtinut numeroase varietati si cultivaruri (camilla, compacta, bertina, tropic snow, supertropic, lemon snow, mars, vesuvius, reflector etc.). Diferentele intre acestea constau in dimensiunea plantei, marimea frunzelor si modelul acestora.

Planta are o crestere rapida si continua, daca dispune de conditii optime de dezvoltare. Necesita o atmosfera calda si umeda. Temperatura optima este de 20-22 grade C vara iar pe timpul iernii minim 13-15 grade C.

Este o planta care iubeste lumina, factor indispensabil pentru o frumoasa colorare a frunzelor, dar totusi nu suporta soarele direct care provoaca aparitia unor pete la nivelul frunzelor. Umbrirea este necesara vara, in orele cu insolatie, in timp ce iarna planta trebuie sa dispuna de un loc bine luminat.

Un alt factor important pentru o buna dezvoltare a acestei specii este apa. Aceasta se administreaza regulat pe tot parcursul anului, astfel incat pamantul sa fie in permanenta usor reavan. Umiditatea aerului ar fi bine sa fie peste 80%, acest lucru realizandu-se prin pulverizarea zilnica, in cursul diminetii a frunzelor cu apa, in perioada de vara.

Dieffenbachia prefera un substrat fibros, bogat in substante nutritive, foarte poros, usor penetrabil de catre radacinile groase si de catre apa utilizata la udare. Substratul folosit la plantare trebuie sa contina pamant de frunze, turba si muschi sau carbune vegetal, care ii asigura porozitatea.

In fiecare primavara se recomanda transplantarea totala la plantele tinere, iar la cele mature, doar o transplantare partiala, adica inlocuirea stratului de la suprafata ghiveciului, pe 10-15 cm. adancime cu un amestec proaspat de pamant.

In cursul perioadei de vegetatie planta trebuie fertilizata de doua ori pe luna cu ingrasaminte complexe. Frunzele pot fi curatate de praf cu ajutorul unui burete sau a unei carpe moi si umede, apoi sterse cu o carpa uscata pentru a-si recapata luciul.

Inmultirea plantei se realizeaza prin butasi din varfurile cu frunze si din fragmente de tulpina. Butasii pot fi pusi la inradacinat fie direct in ghivece pe un substrat de turba amestecata cu nisip sau in perlit.

Durata inradacinarii este de 3-4 saptamani iar prinderea butasilor este conditionata de caldura multa, in jur de 25-28 grade C si umiditate relativa ridicata, de 90-95%.

Bolile frecvente care afecteaza aceasta planta sunt virozele si bacterioza. Aceasta se manifesta pe tulpini si pe frunze sub forma de rani cu masa gelatinoasa, mai ales dupa prelevarea butasilor in scopul inmultirii. Este bine ca dupa recoltarea butasilor, planta mama sa se culce pentru ca seva sa se scurga si rana sa se poata cicatriza mai rapid.

Daunatorii periculosi care ataca aceasta specie sunt paduchii de frunze si paianjenul rosu. Acestia pot fi combatuti prin tratamente cu produse fitosanitare adecvate iar prevenirea aparitiei lor se realizeaza prin asigurarea unei umiditati relative necesare plantei.

Planta se dezvolta bine daca i se respecta cerintele fata de factorii de mediu. Altfel pot apare diferite simptome prin care planta emite semnale de alarma, cum ar fi: ingalbenirea frunzelor care poate fi cauzata de excesul de apa si lipsa caldurii, sau de insuficienta luminii care face ca frunzele sa-si piarda culoarea.

Petele brune de pe frunze pot fi determinate de aerul rece si pamantul uscat, sau de razele directe ale soarelui.

Atentie: sucul plantei este foarte otravitor, de aceea se recomanda a se amplasa planta departe de accesul copiilor sau al animalelor de casa!

[ ... ]